ICCJ. Decizia nr. 1712/2011. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1712/2011
Dosar nr. 12011/2/2009
Şedinţa publică din 23 martie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Hotărârea atacată cu recurs
Prin sentinţa civilă nr. 2082 din 3 mai 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocată de D.G.P., a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins acţiunea formulată de reclamanta N.Z. în contradictoriu cu pârâtele D.G.P. şi D.E.P.A.B.D.
Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de apel a reţinut, în esenţă, următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat în principal obligarea pârâtei D.E.P.A.B.D. să elibereze un act din care să rezulte că este cetăţean român, în condiţiile în care îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 34 coroborat cu art. 5 lit. a) din Legea nr. 21/1991, modificată şi completată.
Din actele dosarului, instanţa de fond a reţinut că, la data de 16 aprilie 2008, s-a depus în numele reclamantei o cerere de furnizare de date în raport de care pârâta D.G.P. a formulat un răspuns comunicat prin adresa nr. 2913393 din 22 aprilie 2008; ulterior, la data de 19 mai 2008 şi respectiv, 27 octombrie 2009 reclamanta a solicitat pârâtei să revină asupra răspunsului comunicat potrivit căruia reclamanta nu figura în evidenţele proprii.
Având în vedere că, Legea nr. 248/2005, act normativ invocat de reclamantă în cererea formulată se referă la libera circulaţie a cetăţenilor români, nu şi la aspecte ce ţin de constatarea cetăţeniei române, a considerat instanţa de fond că pârâta nu are competenţa de a constata îndeplinirea condiţiilor legale pentru redobândirea sau dobândirea cetăţeniei române aşa cum solicită reclamanta, ci doar competenţa de a furniza în condiţiile legii date privind cetăţenii români cuprinse în R.N.E.P.S.
Pe fondul cererii a reţinut instanţa de fond că regimul juridic al cetăţeniei române este reglementat de Legea nr. 21/1991 a cetăţeniei române, cu modificările şi completările ulterioare, aplicabilă în speţă, condiţii în care a apreciat că singurele modalităţi de dobândire sau redobândire a cetăţeniei române sunt cele prevăzute de această lege, astfel încât reclamanta trebuia să urmeze procedura stabilită prin acest act normativ şi nuprintr-o cerere adresată pârâtelor.
În raport de dispoziţiile legale mai sus enunţate, respectiv dispoziţiile Legii nr. 21/1991, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa de fond a respins acţiunea formulată de reclamantă ca inadmisibilă.
2. Cererea de recur.
Împotriva sentinţei civile nr. 2082 din 3 mai 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta N.Z., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, în condiţiile art. 304 pct. 8 şi 9 şi art. 3041 C. proc. civ.
Printr-o primă critică întemeiată pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., susţine recurenta că instanţa de fond a interpretat şi calificat greşit atât cererea de chemare în judecată cu care a fost investită cât şi documentele anexate, în condiţiile în care ea nu a înţeles să introducă o acţiune în constatare şi nu a solicitat să se constate că este cetăţean român ci a solicitat ca intimatele să fie obligate să-i elibereze un act administrativ deoarece nu a fost mulţumită de răspunsul primit care, în opinia sa, loveşte într-un drept legitim al său.
Aşadar, conchide recurenta în sensul că s-a adresat instanţei, în baza art. 1 din Legea nr. 554/2004, pentru recunoaşterea unui drept pe care intimatele să fie obligate să-l însereze într-un document a cărui eliberare le revine în exclusivitate potrivit atribuţiilor ce le-au fost date prin lege şi pe cale de consecinţă să procedeze la eliberarea unui astfel de document din care să rezulte că îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 34 lit. 5b din legea cetăţeniei române.
Mai arată recurenta, în susţinerea punctului de vedere formulat, că nu a solicitat să se constate că este cetăţean român deoarece se consideră cetăţean român însă nu se află în posesia unui document care să ateste această împrejurare şi care poate fi eliberat doar de către cele două pârâte, aşa încât a solicitat clarificarea cetăţeniei române, de către cele două pârâte care au preluat întreaga arhivă a fostului Minister de Interne.
Consideră recurenta că din motivele expuse coroborate cu dispoziţiile actelor normative incidente în cauză, respectiv art. 29 şi art. 35 din Legea nr. 248/2005 şi art. 5 alin. (1) lit. b) şi art. 14 alin. (1) lit. e) din OG nr. 84/2001, rezultă că intimatele au calitate procesual pasivă şi sunt singurele organe ale administraţiei de stat din România care au atribuţii de a elibera documentul solicitat.
Printr-un alt set de critici circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţine recurenta că instanţa de fond a interpretat greşit dispoziţiile art. 5 din Constituţia României şi Legea cetăţeniei române nr. 21/1991.
Susţine recurenta că în mod greşit, cu încălcarea principiului retroactivităţii legii, instanţa de fond a apreciat că reglementarea cetăţeniei române trebuia privită numai în lumina dispoziţiilor Legii nr. 21/1991, în condiţiile în care trebuiau respectate dispoziţiile legii organice care au reglementat cetăţenia română la data emigrării sale în Israel, şi anume ale Decretului nr. 125/1948.
Mai arată recurenta că pentru a putea solicita redobândirea cetăţeniei române aşa cum a reţinut instanţa de fond mai întâi ar trebui să deţină un document din care să rezulte că a pierdut cetăţenia română. Astfel, susţine recurenta că atâta vreme cât a emigrat sub incidenţa Decretului nr. 125/1948 şi cetăţenia română trebuia clarificată de către intimate în baza respectivului act normativ şi a obligaţiilor ce le revin în temeiul art. 35 din Legea nr. 248/2005, deoarece consulatul român din Israel a solicitat pârâtelor clarificarea cetăţeniei sale române.
Consideră recurenta că răspunsul primit, în sensul că nu figurează în evidenţe nu echivalează cu pierderea cetăţeniei române ca să poată solicita redobândirea ei şi nici cu păstrarea calităţii de cetăţean român ca să poată solicita eliberarea paşaportului românesc.
În aceste condiţii este evidentă vătămarea ce i se aduce prin actul administrativ emis de pârâte şi încălcarea dreptului său legitim prevăzut de art. 31 alin. (2) şi anume informarea sa corectă cu privire la problemele sale personale.
3. Hotărârea instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare, pentru următoarele considerente:
Înalta Curte constată că este important a reţine, anterior analizării criticilor formulate în cauză că, recurenta - reclamanta, fostă până la data de 9 noiembrie 1948, A.F., dobândind, astfel cetăţenia română, de plin drept, în condiţiile art. 5 din Decretul nr. 125/1948 pentru cetăţenia română;în cursul anului 1948, recurenta-reclamantă a emigrat în Israel, împreună cu părinţii săi, obţinând cetăţenia israeliană la data de 15 iulie 1948.
Totodată se impune a fi redate atât dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Constituţia României potrivit cărora Cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică cât şi dispoziţiile art. 33 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, potrivit cărora sunt şi rămân cetăţeni români persoanele care au dobândit şi au păstrat această cetăţenie potrivit legislaţiei anterioare; totodată, sunt relevante şi dispoziţiile art. 4 pct. 1 din Decretul nr. 125/1948, în vigoare la data obţinerii de către recurentă a cetăţeniei israeliene, în raport de care cetăţenia română se pierde prin dobândirea cetăţeniei unui alt stat.
Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului în raport de cadrul legal aplicabil în cauză, constată că nu poate primi criticile formulate de recurenta-reclamantă, circumscrise motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8 şi pct. 9 C. proc. civ.
Astfel, Înalta Curte va înlătura motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., constatând că în mod corect instanţa de fond a calificat atât obiectul cât şi cauza acţiunii civile cu care a fost investită de reclamantă, reţinând în acest sens că în cursul anilor 2008 - 2009, recurenta s-a adresat intimatei D.G.P. cu o serie de cereri prin care a solicitat iniţial date referitoare la calitatea sa de cetăţean roman iar ulterior clarificarea cetăţeniei române, însă prin răspunsurile emise consideră aceasta că nu i-au fost soluţionate cererile formulate, în sensul că nu i-a fost eliberat un document din care să rezulte calitatea sa de cetăţean roman, condiţii în care a sesizat instanţa de fond cu o cerere prin care a solicitat obligarea intimatelor-pârâte la eliberarea unui act din care să rezulte că îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 34 coroborat cu art. 5 lit. a) din Legea nr. 21/1991 a cetăţeniei române, respective că este cetăţean roman.
Prin urmare, în mod greşit susţine recurenta, care a şi invocat dispoziţiile art. 34 coroborat cu art. 5 lit. a) din Legea nr. 21/1991, că a solicitat, în virtutea unui drept legitim, doar eliberarea unui act administrative care să ateste calitatea sa de cetăţean roman în condiţiile în care este fără putere de tăgadă că a solicitat eliberarea unui document, în condiţiile art. 22 alin. (1) din acelaşi act normative, ceea ce impunea ca şi condiţie prealabilă clarificarea statutului juridic al recurentei faţă de statul roman, statut ce nu poate fi clarificat decât în condiţiile Legii nr. 21/1991.
Totodată, Înalta Curte constată că raportând obiectul cererii reclamantei la atribuţiile D.G.P., reglementate de dispoziţiile OG nr. 83/2001, în mod corect instanţa de fond a constata lipsa calităţii procesual pasive a respectivei pârâte.
Vor fi înlăturate şi criticile circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în considerarea celor ce urmează.
În prezent regimul juridic al cetăţeniei române este reglementat de Legea nr. 21/1991, care este o lege organică şi care potrivit art. 5 alin. (1) din Constituţia României, se aplică, în prezent în material cetăţeniei române, ceea ce nu echivalează cu încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile aşa cum în mod greşit se susţine prin cererea de recurs.
Prin urmare, respectarea dispoziţiilor prevăzute de Legea nr. 21/1991 este imperativă, partea interesată fiind obligată să urmeze procedura stabilită prin acest act normative, recurgerea la o altă procedură cu consecinţa eludării dispoziţiilor legii cetăţeniei nefiind permisă.
Faptul că recurenta se consideră, încă, cetăţean roman, în condiţiile în care sub imperiul Decretului nr. 125/1948, a dobândit cetăţenia unui alt stat, nu are relevanţă, şinu poate justifica eludarea procedurii de redobândire a cetăţeniei române în condiţiile art. 13 – art. 19 din Legea nr. 21/1991.
Înalta Curte reaminteşte că soluţionarea cererilor formulate de reclamantă în defavoarea sau contrar aşteptărilor acesteia nu reprezintă, automat, un refuz nejustificat, acest caracter reieşind numai prin raportare la prevederile legale, cu care refuzul ar intra în contradicţie; ori, în cauză prin raportare la dispoziţiile HG nr. 94/2006 şi ale Legii nr. 248/2005, Înalta Curte constată că răspunsurile comunicat reclamantei, pe baza verificărilor efectuate în R.N.E.P.S., nu echivalează cu un răspuns nejustificat în sensul dispoziţiilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
În raport cu cele expuse mai sus, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă N.Z., împotriva sentinţei nr. 2082 din 3 mai 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1706/2011. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 1717/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
