ICCJ. Decizia nr. 1956/2011. Contencios. Anulare act emis de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1956/2011
Dosar nr. 7127/1/2010
Şedinţa publică din 1 aprilie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Sesizarea instanţei de fond.
Prin cererea adresată Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC C. SRL a solicitat anularea Deciziei nr. 738 din 9 iulie 2009 a C.N.A. a solicitat Curţii de Apel Braşov (instanţa de la sediul reclamantei) să anuleze Decizia nr. 738 din 09 iulie 2009 a C.N.A. privind amendarea societăţii reclamante cu suma de 10.000 lei. În motivarea acţiunii introductive, reclamanta a arătat următoarele.
Instituţia pârâtă a amendat societatea reclamantă pe motiv că în data de 18 iunie 2009, în emisiunea informativă Ştirile M.I.X. TV difuzată la orele 20.00, 21.00 şi 23.00, postul de televiziune al societăţii reclamante a prezentat un „reportaj" despre care reprezentanţii C.A.N. susţin că ar fi „publicitate pentru produsele cu destinaţie sexuală, publicitate care este interzisă de prevederile codului audiovizual". Membrii C.N.A. au constatat că reclamanta ar fi încălcat prevederile art. 23 alin. (1) raportat la art. 18 lit. f) şi art. 25 alin. (1) din Decizia nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificări şi completări. Reclamanta a expus starea de fapt, arătând că în data de 18 iunie 2009, postul de televiziune a realizat şi difuzat o ştire care avea drept subiect interesul braşovenilor pentru afrodisiace într-o perioadă de criză, în care afacerile celor ce deţin magazine de profil sunt în continuare solide şi chiar au înregistrat o creşterea a vânzărilor.
Materialul realizat întruneşte toate elementele unui reportaj de compoziţie care tratează „într-un mod satiric un morav al societăţii contemporane". Ştirea plasează o informaţie de fapt divers, comerţul de afrodisiace şi obiecte sexuale, în contextul unei situaţii de actualitate: criza economică, motiv pentru care textul este redactat cu o ironie evidentă. Chiar din prezentarea materialului crainicul foloseşte un ton glumeţ: „cum se descurcă magazinele de profil pe timp de criză, aflaţi dintr-un materiale..". Având în vedere vădita bună credinţă cu care a fost realizat reportajul pudibonderia membrilor C.N.A. eşti neavenită. În argumentarea deciziei, C.N.A. acuză realizatorii ştirii că au „îndemnat publicul să achiziţioneze şi produse afrodisiace pe care să le folosească în relaţia cu partenerii de viaţă fără ca aceştia să fie în prealabil înştiinţaţi cu privire la acest fapt". O astfel de interpretare denotă o înţelegere complet eronată a sensului evident satiric al comentariului ştirii.
Nu se poate susţine că „această ştire s-a transformat într-o formă de promovare pentru o gamă de produse cu destinaţie sexuală", aşa cum se menţionează în Decizia C.N.A. Categoric nu poate fi vorba nici de publicitate la un magazin sau la o gamă de produse, atât timp cât nu a fost identificat locul sau numele magazinului de unde se pot achiziţiona astfel de produse, nu au fost indicate denumirile sau mărcile respectivelor produse şi nici preţuri exacte. Ştirea difuzată trece doar în revistă câteva obiecte „ciudate" ce sunt achiziţionate din astfel de magazine. Precizăm că publicitatea la un post de televiziune se difuzează după reguli clare, reguli respectate întotdeauna de postul reclamantei de televiziune. În acest caz, nu există înţelegere cu vreun magazin de profil, nu există o plată pentru servicii de publicitate materialul realizat neavând drept scop „promovarea vânzării de bunuri sau servicii", condiţie esenţială a publicităţii.
Reclamanta a depus înscrisuri în probaţiune, pentru ilustrarea stării de fapt cu privire la care a fost aplicată sancţiunea contravenţională. Cererea reclamantei de suspendare actului administrativ atacat a fost soluţionată prin încheierea din 12 august 2009, devenită irevocabilă prin Decizia nr. 1198 din 3 martie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ fiscal.
În cauză a depus întâmpinare pârâtul C.N.A. şi a solicita respingerea acţiunii formulate de reclamantă şi menţinerea deciziei nr. 738/2009 emisă pârâtul C.N.A., de sancţionare cu amendă a reclamantei. În susţinerea cererii sale, pârâtul C.N.A. a arătat următoarele: prin Decizia nr. 738/2009 reclamanta a fost sancţionată cu amendă cuantum de 10.000 lei pentru încălcarea prevederilor art. 23 alin. (1) raportat la art. 18 lit. f) şi art. 25 alin. (1) din Decizia nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual cu modificările şi completările ulterioare. În sarcina reclamantei s-a reţinut faptul că postul televiziune M.I.X. TV Braşov, ce aparţine societăţii reclamante, a difuzat în data de 18 iui 2009, în cadrul emisiunilor informative de la orele 20.00, 21.00 şi 23.00 o ştire cu titlul „Braşovenii sunt înnebuniţi după afrodisiace, o spun vânzările spectaculoase ale unui st shop de pe strada Republicii..". Modalitatea în care a fost prezentată ştirea respectivă depăşit cadrul unei informări a publicului telespectator, conţinutul acesteia transformându-se într-o formă de promovare a unei game de produse cu destinaţie sexuală, comercializate într-un sex-shop, promovare interzisă de prevederile legale din Decizia nr. 187/2006. Ştirea a fost ilustrată cu imagini ale produselor filmate în acel sex-shop. Produsele prezentate au beneficiat de un comentariu detaliat cu privire la scopul pentru care sunt comercializate (îmbunătăţirea apetitului sexual, prelungirea duratei actului sexual pentru bărbaţi etc.), fiind furnizate informaţii referitoare şi la preţ şi locaţia unde se află sex-shopul respectiv. în comentariile care au însoţit prezentarea şi promovarea acestor produse, postul TV. M.I.X. a îndemnat publicul să achiziţioneze şi produse afrodisiace pe care să le folosească în relaţia cu partenerii de viaţă, fără ca aceştia să fie în prealabil înştiinţaţi cu privire la acest fapt.
Instituţia pârâtă mai arată că nu poate fi reţinută afirmaţia reclamantei conform căreia „materialul întruneşte toate elementele unui reportaj de compoziţie care tratează în mod satiric un morav al societăţii contemporane, întrucât din analiza conţinutului ştirii respective rezultă tară îndoială intenţia radiodifuzorului de promovare a acestor produse cu destinaţie sexuală, publicul fiind informat cu privire la preţ, adresa sex-shop-ului unde se comercializează produsele, caracteristicile produselor (îmbunătăţirea actului sexual, prelungirea duratei actului sexual la bărbaţi etc.).
2. Soluţia instanţei de fond.
Prin Sentinţa nr. 127/ F din 5 iulie 2010 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, a fost respinsă acţiunea reclamantei SC C. SRL.
În motivarea sentinţei s-a arătat că problema în litigiu este legată de interpretarea emisiunii prin prisma prevederilor legale din domeniul audiovizualului, stabilirea compatibilităţii sau nu cu art. 34 alin. (1) raportat la art. 18 lit. f) şi art. 25 alin. (1) din Decizia nr. 187/2006 a C.N.A.
S-a reţinut că sunt incidente prevederile art. 23 alin. (1) raportat la art. 18 lit. f)) teza referitoare la prezentarea de emisiuni pornografice al căror scop este prezentarea modalităţilor de satisfacere a dorinţelor sexuale, precum şi prevederile art. 25 alin. (1) teza finală, privind publicitatea pentru produse şi servicii cu destinaţie sexuală.
3. Calea de atac exercitată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs SC C. SRL şi a solicitat admiterea recursului, modificarea Deciziei nr. 738 din 9 iulie 2009 emisă de C.N.A., în sensul admiterii acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamantă, cu cheltuieli de judecată.
În motivele de recurs se arată că hotărârea este nelegală prin prisma dreptului la informare şi la libera exprimare a informaţiilor.
Instanţa de fond a reţinut că a fost încălcată Decizia nr. 187/2006 pentru că s-a făcut publicitate pentru produse şi servicii cu destinaţie sexuală, dar aceste reţineri sunt contrare stării de fapt pentru că materialul întruneşte toate elementele unui reportaj de informare şi ar putea fi considerat un reportaj de compoziţie cu temă sexuală.
În raport de dreptul la liberă exprimare, ştirea a reprezentat o satiră la adresa moravurilor societăţii româneşti, iar satira nu poate fi un mod de promovare.
Sentinţa a fost pronunţată cu aplicarea greşită a prevederilor att.18 lit. f), art. 23 şi art. 25 alin. (1) din Decizia nr. 187/2006 deoarece, atunci când se constată încălcări ale dispoziţiilor legii sau ale deciziilor cu caracter normativ ale consiliului, C.N.A. urma să emită o somaţie conţinând condiţii şi termene pentru a intra în legalitate şi doar în situaţia în care radiodifuzorul nu intră în legalitate se poate aplica amenda contravenţională.
Pentru că emisiunea postului de televiziune M.I.X. Braşov era o producţie accesibilă oricărui tip de public, nu conţinea nici pornografie, nici violenţă excesivă, nu se încadrează nici în ipotezele avute în vedere de art. 39 alin. (1) din Legea nr. 504/2002 şi ale art. 18 lit. f), art. 23 şi art. 25 din Decizia nr. 187/2006.
C.N.A. a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
4. Soluţia instanţei de recurs.
După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente în cauză şi a probelor administrate, Înalta Curte va respinge recursul pentru următoarele considerente:
Recurenta susţine că materialul realizat întruneşte elementele unui reportaj de informare şi ar putea fi considerat un reportaj de compoziţie cu temă sexuală şi ar fi aplicabil art. 27 alin. (4) din Decizia nr. 187/2006.
Însă, în raport de conţinutul reportajului, respectiv imaginile şi comentariile nu fac parte din subiectele pe teme sexuale ce pot fi difuzate conform art. 27 alin. (4) din Decizia nr. 187/2006 deoarece în comentarii au fost prezentate informaţii cu privire la preţul produselor, denumirea acestora, adresa magazinului care comercializează asemenea produse.
Decizia nr. 187/2006 interzice, prin art. 23 alin. (1) raportat la art. 18 lit. f), producţiile audiovizuale prin care sunt promovate produse şi servicii cu destinaţie sexuală.
Deşi recurenta a invocat faptul că reportajul este o satiră la adresa moravurilor societăţii româneşti, aceste susţineri sunt nefondate pentru că, aşa cum rezultă din raportul de monitorizare, nu a existat niciun element de satiră ci au fost promovate produse şi servicii cu destinaţie sexuală.
Criticile din recurs ce vizează nelegalitatea sentinţei pentru că nu a fost emisă somaţie pentru încălcarea prevederilor legale se constată că şi acestea sunt nefondate.
Pe de o parte, sentinţa nu poate fi nelegală, din acest punct de vedere, deoarece acest motiv de nelegalitate a actului de sancţionare nu a fost invocat în faţa instanţei de fond, ci a fost invocat numai în motivele de recurs.
Pe de altă parte, acest motiv de nelegalitate a deciziei nu poate fi reţinut pentru că, în cazul abaterilor grave, nu este necesară emiterea somaţiei ci se dispune direct aplicarea amenzii contravenţionale, ceea ce s-a întâmplat în cazul recurentei.
Vor fi considerate nefondate şi susţinerile recurentei potrivit cărora materialul prezentat nu s-ar încadra în dispoziţiile art. 18 lit. f), art. 23 şi 25 din Decizia nr. 187/2006, deoarece din actele depuse la dosar rezultă că prin materialul difuzat s-a făcut publicitate la produse cu destinaţie sexuală şi se încadra în prevederile legale.
Apreciind că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC C. SRL Braşov împotriva Sentinţei nr. 127 din 05 iulie 2010 a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 aprilie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1945/2011. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1976/2011. Contencios. Anulare act de control... → |
|---|
