ICCJ. Decizia nr. 1976/2011. Contencios. Anulare act de control taxe şi impozite. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1976/2011
Dosar nr. 915/64/2009
Şedinţa publică din 1 aprilie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Sesizarea instanţei de fond.
Prin cererea adresată Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC P. SRL a solicitat, în contradictoriu cu A.N.A.F. şi D.R.A.O.V. Braşov, anularea Deciziei nr. 214 din 24 iunie 2009, anularea procesului-verbal de control nr. 1530 din 11 martie 2009 şi a Deciziei de regularizare a situaţiei nr. 1531 din 11 martie 2009 prin care s-au stabilit în sarcina societăţii obligaţii suplimentare de 1.141.470 lei şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii se arată că deşi echipa de control a considerat că produsul divinilbenzen (DVB) se încadrează la poziţia tarifară 382490979, unde taxa vamală este de 6,5%, încadrarea corectă ar fi la poziţia tarifară 29029090 unde taxa vamală este de 0 %.
2. Soluţia instanţei de fond.
Prin Sentinţa nr. 90/F/2010 din 3 mai 2010 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă acţiunea reclamantei SC P. SRL Victoria, s-a dispus anularea procesului-verbal de control nr. 1530 din 11 martie 2009 şi a deciziei nr. 1530 din 11 martie 2009 emise de D.R.A.O.V. Braşov, a deciziei nr. 214 din 24 iunie 2009 emisă de A.N.A.F. şi obligate pârâtele la cheltuielile de judecată.
În motivarea soluţiei, instanţa de fond a apreciat că din interpretarea dispoziţiilor legale, vizând actele dosarului, procesul-verbal contestat, Decizia A.N.A.F. şi concluziile raportului de expertiză, organele de control în mod greşit au interpretat încadrarea tarifară a produsului D.V.B. importat de reclamantă.
Faţă de dispoziţiile legale şi văzând poziţia expertului, se reţine că în cadrul discuţiilor cu inginerii chimişti ai societăţii, aceştia au susţinut că D.V.B. este un produs chimic organic, face parte din categoria hidrocarburilor ciclice aromatice, grupa monomerilor, fiind definit ca un produs separat din punct de vedere chimic.
Instanţa apreciază că D.V.B. nu reprezintă un amestec de două produse chimice, ci este un monomer reactiv care se utilizează cu o concentraţie de 63 %, căci un grad mai mare ar fi foarte riscant, poate duce la explozie.
Organul de control l-a încadrat în alt capitol tarifar fără a se justificat acest lucru deoarece nu s-au dovedit că s-ar fi adus modificări produsului respectiv, concentraţiei sau compoziţiei chimice.
Mai mult, în ce priveşte produsul în discuţie, D.V.B. 63 % nu s-a contestat compoziţia chimică a acestui produs de către organul de control. Cum expertul a analizat acest produs sub aspectul încadrării într-un capitol tarifar sau altul, fiind o problemă de specialitate iar din actele dosarului şi din dispoziţiile Nomenclaturii combinate rezultă că e vorba de un monomer reactiv ce poate duce la o explozie cu grad foarte riscant şi nu e vorba de o combinaţie de doi produşi chimici, aşa cum susţine pârâta în apărare, dar fără a proba acest lucru.
În baza dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ., au fost obligate pârâtele la cheltuieli de judecată.
2. Calea de atac exercitată.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs A.N.V. prin D.R.A.O.V. Braşov şi A.N.A.F.
I. În recursul declarat de A.N.V. prin D.R.A.V.O. Braşov s-a solicitat, în principal, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare şi, în subsidiar, admiterea recursului, modificarea sentinţei şi respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
În motivele de recurs ce vizează casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare deoarece:
- instanţa de fond a respins, în mod nelegal, obiecţiunile societăţii la expertiza tehnică, în schimb a admis obiectiv ca expertul să stabilească încadrarea tarifară a produsului importat, iar în motivarea hotărârii şi-a însuşit acest obiectiv;
- instanţa şi-a motivat în exclusivitate soluţia doar pe concluziile raportului de expertiză şi nu a precizat motivul pentru care nu a luat în considerare celelalte probe, cu încălcarea art. 261 pct. 5 C. proc. civ.;
- nedeterminarea corectă şi legală a părţilor în proces.
Modificarea sentinţei s-a solicitat deoarece:
- instanţa de fond nu a procedat la reducerea cheltuielilor de judecată, având în vedere că reclamanta a fost reprezentată de avocat numai la două termene de judecată şi s-a acordat onorariu de 28.000 lei;
- pe fond cauzei, s-a solicitat respingerea acţiunii deoarece încadrarea tarifară făcută de organele vamale este cea corectă deoarece la dosar au fost depuse înscrisuri (declaraţia producătorului produsului importat, încadrările tarifare ale acestui produs în alte state ale U.E. şi note de conosament) din care rezultă că produsul importat este un monomer, compus din izomeri de divinilbenzen şi etilnilbenzen în proporţie de 62 – 64 % şi respectiv, 34 – 37 %.
Reclamanta a înscris în declaraţiile vamale de import poziţia tarifară 29029090, dar era descris divinilbenzenul 100 %, deşi conform specificaţiei producătorului produsului divinilbenzenul 63 % este compus din izomeri de divinilbenzen şi etilnilbenzen în proporţie de 62 – 64 % şi 34 – 37 %, fiind deci un amestec de două substanţe chimice, puritatea de 100 % neregăsindu-se decât în laborator.
Fiind un amestec de izomeri încadrarea tarifară se face potrivit Regulilor generale pentru interpretarea Sistemului armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor şi în Notele explicative ale sistemului armonizat.
Potrivit acestora, la poziţia 38, se încadrează „Amestecurile de izomeri a doi compuşi organici diferiţi, izomeri de divinilbenzen (proporţie tipică de 25 % până la 45 %) şi izomeri de etilvinilbenzen (proporţie tipică de 33 % până la 50 %), utilizaţi ca agenţi de reticulare în răşinile de polistiren, în care cele două grupe de izomeri participă la reticulare" şi chiar producătorul acestui produs importat l-a încadrat la codul tarifar 3824909999, iar acelaşi producător, pe pagina de internet precizează că acesta este „un monomer activ compus din izomeri de divinilbenzen şi etilvinilbenzen, în proporţie de 62 – 64 %, primul şi 34 – 37 %, al doilea, împreună realizând polimerizarea în proporţie de minim 96 %".
II. În recursul A.N.A.F. se critică soluţia instanţei de fond deoarece:
- instanţa de fond nu a determinat părţile din proces sub aspectul personalităţii juridice şi a capacităţii procesuale de exerciţiu.
Se invocă faptul că litigiul a fost soluţionat în contradictoriu cu A.N.A.F. şi D.R.A.O.V. Braşov, deşi parte a fost şi A.N.V., ce a dat mandat de reprezentare D.R.A.O.V. Braşov.
Sentinţa este nelegală pentru că a fost dată cu aplicarea greşită a legii, conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Se arată că încadrarea tarifară a produsului importat de către reclamantă este greşită pentru că încalcă Regulile de interpretare a sistemului armonizat pentru că este un amestec de compuşi organici.
Se critică soluţia instanţei de fond şi pentru greşita obligare a acestei autorităţi la plata cheltuielilor de judecată pentru că nu s-a dovedit vreo culpă procesuală şi oricum, în aprecierea cuantumului trebuie avut în vedere volumul de muncă depus de avocat şi valoarea pricinii.
S-a solicitat, în principal, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare iar, în subsidiar, modificarea sentinţei şi respingerea acţiunii ca nefondată.
3. Soluţia instanţei de recurs.
După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va admite recursurile declarate pentru următoarele considerente:
Litigiul aflat pe rolul instanţelor a fost declanşat de un control al organelor vamale la sediul reclamantei şi care a vizat activităţile de import-export.
Creanţa fiscală de 1.141.470 lei, din care 709.081 lei taxe vamale, TVA – 194.725 lei, majorări de întârziere 250.366 lei pentru taxa vamală şi 47.298 lei pentru TVA a fost stabilită deoarece organele de control au considerat că produsul divinilbenzen importat de societatea reclamantă este încadrat greşit la capitolul 29 al Nomenclaturii care stabileşte că taxa vamală este 0, încadrarea corectă fiind la Cap. 38 unde taxa este de 6,5 %.
Instanţa de fond a apreciat că actele de control întocmite sunt nelegale şi că pentru produsul importat nu se datorează taxe vamale.
În stabilirea încadrării tarifare, ce reprezintă problema de a cărei rezolvare depinde soluţia în prezentul litigiu, trebuie precizat că aceasta se face conform Regulilor generale pentru interpretarea Sistemului armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor din Anexa la Legea nr. 98/1996 şi Notelor explicative ale sistemului armonizat.
De asemenea, este important de stabilit dacă produsul importat este sau nu un amestec de doi compuşi organici diferiţi deoarece la Cap. 29 sunt încadrate produse chimice organice, iar la Cap. 36 – produse diverse ale industriei chimice, iar taxele vamale sunt diferite.
Instanţa de fond, în funcţie de concluziile raportului de expertiză, a apreciat că produsul importat este un produs separat din punct de vedere chimic.
Însă, la dosar există şi alte probe din care rezultă că produsul divinilbenzen este un amestec de două substanţe chimice diferite.
Astfel, chiar producătorul acestuia – D.C., în specificaţia produsului divinilbenzen 63 %, precizează că este un monocrom reactiv care este compus din izomeri de divinilbenzen şi etilvinilbenzen în proporţie de 62 – 64 %, primul şi 34 – 37 %, al doilea, împreună realizând polimerizarea în proporţie de minim 96 %".
Mai mult, instanţa de fond nu a analizat şi alte probe invocate de organele de control, respectiv, Nota de conosament aflată la dosar fond, din care rezultă că chiar producătorul produsului importat (D.C.) a indicat încadrarea tarifară la 3824909999, iar raportul de expertiză face referiri la o altă adresă a producătorului dar nu şi la această probă.
Aşa cum s-a reţinut şi în raportul de expertiză, produsul divinilbenzen în proporţie de 100 % este un produs chimic bine definit, dar care prezintă un grad ridicat de risc şi de aceea, divinilbenzenul cu o concentraţie de 63% se amestecă cu etilvinilbenzen.
Cu toate că societatea reclamantă a importat numai D.V.B. 63 % pe documentele vamale era înscris D.V.B. 100 %, ceea ce nu corespunde realităţii pentru că produsul importat nu era D.V.B. 100 %.
Toate acestea dovedesc faptul că, în mod greşit, societatea reclamantă apreciată că produsul importat este bine definit din punct de vedere chimic deoarece acesta este un amestec de doi compuşi chimici diferiţi şi se va încadra potrivit poziţiei 38 din Notele explicative (Amestecurile de izomeri a doi compuşi organici diferiţi, izomeri de divinilbenzen (proporţie tipică de 25 % până la 45 %) şi izomeri de etilvinilbenzen (proporţie tipică de 33 % până la 50 %), utilizaţi ca agenţi de reticulare în răşinile de polistiren, în care cele două grupe de izomeri participă la reticulare), încadrare făcută şi de producătorul produsului importat.
În raport de acestea se apreciază că hotărârea instanţei de fond a fost dată cu interpretarea greşită a legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
De aceea, în baza art. 312 C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, vor fi admise recursurile, va fi modificată sentinţa şi va fi respinsă acţiunea reclamantei ca neîntemeiată.
Faţă de soluţia adoptată, Înalta Curte apreciază că nu vor fi analizate motivele de recurs ce vizează nemotivarea sentinţei, cuantumul cheltuielilor de judecată, obiecţiunile la raportul de expertiză sau citarea părţilor în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de A.N.A.F. şi A.N.V. prin D.R.A.O.V. Braşov împotriva Sentinţei civile nr. 90/ F din 3 mai 2010 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge acţiunea reclamantei SC P. SRL Victoria, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 aprilie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1956/2011. Contencios. Anulare act emis de... | ICCJ. Decizia nr. 1981/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
