ICCJ. Decizia nr. 200/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.200/2011
Dosar nr. 2606/2/2010
Şedinţa publică din 18 ianuarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea pronunţată, la data de 01 martie 2010, în dosarul 8945/4/CV/2007, Tribunalul Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de recurenţii P.S.D., A.C.M.E., F.C.S.D.Ş.E.S.B., F.S.D., P.S.L.Ş.E.S.B. şi A.C.E., privind suspendarea judecăţii cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 244 alin. (l) pct. 2 C. proc. civ.
Această încheiere a fost atacată cu recurs de către recurenta A.C.M.E., iar la data de 12 aprilie 2010, a invocat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 303 alin. (5) C. proc. civ., raportat la prevederile art. 21 pct. 2 şi 3, art. l pct. 3 şi 5, art. ll pct. l, art. 20 pct. l şi 2, art. 148 din Constituţia României şi art. 5, 13, 17 şi 18 din C.E.A.D.O.L.F.
Prin încheierea din 27 septembrie 2010, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea recurentei A.C.M.E., a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 303 alin. (5) C. proc. civ. şi a suspendat judecata cauzei pe durata soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs recurentă A.C.M.E., criticând-o pentru nelegalitate şi invocând prevederile art. 304 pct. 3, 5, 7, 9 şi 10 C. proc. civ.
În şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2010, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia inadmisibilităţii căii de atac, care se impune a fi lămurită cu prioritate, în raport cu prevederile art. 137 alin. (1) C. proc. civ.
Verificând cu prioritate admisibilitatea căii de atac, Înalta Curte constată că prin încheierea recurată, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale în vederea soluţionării unei excepţii de neconstituţionalitate, formulată de recurenta A.C.M.E.
Potrivit art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale „dacă excepţia de neconstituţionalitate invocată este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (l), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile."
Prin dispoziţiile legale menţionate, legiuitorul a recunoscut posibilitatea atacării cu recurs numai a încheierii prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.
Aceste prevederi legale nu se aplică şi în cazul soluţiei de admitere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, raţiunea pentru care au fost edictate prevederile art. 29 alin. (6) a fost tocmai aceea de a supune controlului judiciar încheierile prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, ca o garanţie suplimentară a liberului acces la justiţie.
În raport de cele expuse mai sus, Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.C.M.E. împotriva încheierii din 27 septembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII, a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 199/2011. Contencios. Suspendare executare act... | ICCJ. Decizia nr. 211/2011. Contencios. Cetăţenie. Recurs → |
---|