ICCJ. Decizia nr. 446/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 446/2011
Dosar nr. 111/59/2010
Şedinţa publică din 26 ianuarie 2011
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul D.E. a solicitat în contradictoriu cu Guvernul României, M.Z.G. şi B.A.C., anularea HG nr. 1184/2009, a HG nr. 1185/2009 şi a HG nr. 1186/2009, reîncadrarea în funcţia de subprefect al judeţului Timiş şi obligarea Guvernului României la emiterea unui nou act administrativ de numire în funcţia de subprefect, urmare a promovării concursului din data de 29 septembrie 2008 precum şi plata unei despăgubiri reprezentând contravaloarea drepturilor salariale ce i s-ar fi cuvenit, indexate, majorate şi reactualizate de la momentul eliberării nelegale din funcţie până la reîncadrarea efectivă în funcţia deţinută.
A solicitat totodată, conform art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării actelor administrative atacate până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei, motivând că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 14 (1) din Legea nr. 554/2004 privind existenţa cazului bine justificat şi a pagubei iminente aşa cum a constatat şi instanţa de judecată prin Sentinţa civilă nr. 445/2009 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 1222/2009 prin care a fost dispusă suspendarea executării HG nr. 1184/2009 şi HG nr. 1186/2009 până la pronunţarea instanţei de fond.
La data de 3 martie 2010 a formulat cerere de intervenţie în favoarea Guvernului României, Ministerul Administraţiei şi Internelor justificată pe faptul că această autoritate a fost iniţiatorul hotărârilor de guvern a căror suspendare se solicită.
Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea pronunţată la data de 19 aprilie 2010 în Dosarul nr. 111/59/2010 a respins cererea de intervenţie accesorie formulată de Ministerul Administraţiei şi Internelor.
A admis în parte cererea formulată de D.E. şi a dispus suspendarea executării HG nr. 1184/2009 şi HG nr. 1186/2009 până la soluţionarea irevocabilă a acţiunii în contencios administrativ, având ca obiect anularea acestor acte.
A respins cererea reclamantului de suspendare a executării HG nr. 1185/2009.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele considerente:
În ceea ce priveşte cererea de intervenţie în interesul Guvernului României formulată de Ministerul Administraţiei şi Internelor, prima instanţă a reţinut că raportul juridic dedus judecăţii are ca subiecte Guvernul României şi destinatarii acestora, inclusiv reclamantul ca persoană destinatară şi direct afectat de hotărârile în discuţie. Din acest punct de vedere, orice alte persoane nu au calitate procesuală în prezenta cauză, nefiind titulare ale unor drepturi şi obligaţii născute din acest raport juridic.
Relativ la cererea de suspendare a executării HG nr. 1184/2009, HG nr. 1185/2009 şi HG nr. 1186/2009.
Cele trei hotărâri de guvern a căror suspendare a executării s-a solicitat în cauza de faţă, reprezintă acte administrative au caracter individual şi au ca obiect:
- HG nr. 1184/2009 – încetarea exercitării temporare a funcţiei publice de subprefect a Judeţului Timiş de către D.E.;
- HG nr. 1185/2009 –aplicarea mobilităţii domnului M.Z.G. pentru a doua oară în anul 2009;
- HG nr. 1186/2009 – desemnarea doamnei B.A.C., să exercite cu caracter temporar funcţia de subprefect al Judeţului Timiş, până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului.
Desemnarea reclamantului D.E. să execute cu titlu temporar funcţia de subprefect a Judeţului Timiş s-a făcut prin HG nr. 308/2009.
Cererea de suspendare a executării HG nr. 1184/2009 prin care s-a dispus încetarea exercitării temporare a funcţiei publice de subprefect al judeţului de către D.E. şi a HG nr. 1186/2009 prin care doamna B.A.C. a fost desemnată, cu aceeaşi dată să exercite temporar funcţia publică de subprefect al Judeţului Timiş este întemeiată, având în vedere faptul că cele două condiţii impuse de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, sunt îndeplinite.
Cât priveşte condiţia cazului bine justificat, este suficientă susţinerea existenţei unei indiciu de nelegalitate sau a unui argument juridic aparent valabil în ceea ce priveşte nelegalitatea, urmând ca motivele de nelegalitate să fie analizată de instanţa învestită cu soluţionarea cererii de anulare.
Faptul că reclamantul a fost desemnat iniţial să exercite cu caracter temporar funcţia publică de subprefect al Judeţului Timiş până la organizarea concursului în vederea ocupării definitivă a postului, a fost admis la concursul organizat la data de 29 septembrie 2009 fără ca, în aceste condiţii să se procedeze la numirea sa în funcţia respectivă constituie un motiv de nelegalitate care ar putea fi analizat la soluţionarea cererii de anulare a actelor administrative, fiind în acelaşi timp şi o împrejurare de natură să creeze o îndoială serioasă asupra actelor în litigiu.
Referitor tot la condiţia cazului bine justificat, prima instanţă a mai reţinut şi Recomandarea R (89) adoptată de Comitetul de Miniştri din cadrul Consiliului Europei la 13 septembrie 1989 privind protecţia jurisdicţională în materie administrativă şi care a apreciat că este de dorit să se asigure persoanelor o protecţie jurisdicţională provizorie.
Condiţia existenţei unei pagube iminente s-a apreciat a fi îndeplinit un raport cu împrejurarea că înlocuirea conducătorului uneiinstituţii publice are ca efect şi perturbarea activităţii acesteia precum şi lipsirea reclamantului de salariul aferent funcţiei de director.
Cererea de suspendare a executării HG nr. 1185/2009 a fost respinsă ca neîntemeiată, reţinându-se că reclamantul nu justifică nici un interes în raport cu celălalt post de subprefect ocupat de M.Z.G.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Guvernul României şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, criticând-o ca nelegală şi netemeinică pentru următoarele motive:
Guvernul României, şi-a motivat recursul pe greşita aplicare a legii, apreciind că prima instanţă nu a respectat prevederile art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004.
Astfel, s-a considerat că în speţă nu au fost întrunite condiţiile cumulative prevăzute de textul art. 14 din Legea nr. 554/2004 – cazul bine justificat şi paguba iminentă.
Ministerul Administraţiei şi Internelor critică Încheierea Curţii de Apel pentru faptul că în mod greşit instanţa de fond a respins cererea de intervenţie în interesul Guvernului, ministerul potrivit HG nr. 405/2007 fiind autoritate de resort care pune în executare actele administrative ale Guvernului prin care sunt modificate raporturi de serviciu ale înalţilor funcţionari publici, având desigur obligaţia de a susţine interesele Guvernului.
De asemenea, prin motivele de recurs se critică Încheierea şi pentru faptul că cererea de suspendare a executării actelor în litigiu ar fi inadmisibilă, în raport de prevederile art. 14 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, reclamantul-intimat formulând o cerere de suspendare a aceloraşi acte administrative şi pentru aceleaşi motive care face obiectul Dosarului nr. 1222/59/2009 al Curţii de Apel Timişoara, dosar aflat în prezent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea recursului.
Şi pe fond este criticată Încheierea, întrucât nu au fost respectate dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, prima instanţă motivând neconcludent îndeplinirea condiţiilor prevăzute de textul de lege mai sus invocat.
Recursurile sunt nefondate şi vor fi respinse.
Examinând actele dosarului, motivele de recurs şi în raport de prevederile art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
Prin Încheierea din 19 aprilie 2010, Curtea de Apel Timişoara a admis în parte cererea formulată de D.E. şi a dispus suspendarea executării HG nr. 1184/2009 şi HG nr. 1186/2009 până la soluţionarea irevocabilă a acţiunii în contencios administrativ.
S-a respins cererea de intervenţie accesorie formulată de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi cererea de suspendare a HG nr. 1185/2009.
Referitor la recursul declarat de Ministerul Administraţiei şi Internelor, intervenient accesoriu în interesul Guvernului României, prima instanţă a respins-o corect, vis-à-vis de faptul că s-a solicitat prin acţiunea introductivă anularea unor Hotărârii ale Guvernului şi nu a unor acte administrative emise de acest recurent.
Este fără posibilitate de tăgadă, că iniţiatorul acestor acte este Ministerul Administraţiei şi Internelor, însă Guvernul României este cel răspunzător pentru legalitatea hotărârilor adoptate. Prin urmare, raportul juridic este între Guvern şi reclamantul-intimat ca persoană cu drept lezat în cauză.
În privinţa recursului declarat de Guvern care priveşte cererea de suspendare şi totodată şi a recursului Ministerului Administraţiei şi Internelor referitor la acelaşi aspect, se reţin următoarele:
Intimatul - reclamant a solicitat suspendarea executării mai multor Hotărârii ale Guvernului, respectiv nr. 1184/2009, nr. 1185/2009 şi nr. 1186/2009, până la soluţionarea irevocabilă a fondului litigiului.
Prin HG nr. 1184/2009 s-a dispus încetarea exercitării temporare a funcţiei de subprefect pentru reclamant, iar prin HG nr. 1185/2009 s-a aplicat mobilitatea pentru M.Z.G. din funcţia publică de inspector guvernamental în aceea de subprefect al Judeţului Timiş.
HG nr. 1186/2009 privea exercitarea cu caracter temporar pentru B.C.A. a funcţiei de subprefect.
Este adevărat că prin Sentinţa civilă nr. 445/2009 a Curţii de Apel Timişoara, s-a dispus suspendarea executării HG nr. 1184/2009 şi nr. 1186/2009 potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004. Pentru HG nr. 1185/2009 a fost respinsă cererea reclamantului-intimat.
Se desprinde din probele administrate că cererea de suspendare formulată de D.E. a vizat faptul că deşi a fost desemnat în funcţia publică şi a participat la concursul organizat pentru ocuparea funcţiei de subprefect, s-a adoptat greşit măsura încetării exercitării funcţiei, însă doar privitor la B.C.A., care şi ea fost numită în aceeaşi funcţie publică nu şi faţă de M.Z.G. care a ocupat celălalt post de subprefect şi faţă de care intimatul nu justifică un interes în cererea de suspendare.
De aceea, instanţa de fond a respins cererea de suspendare a executării HG nr. 1185/2009 fără să mai intre pe fondul condiţiilor prevăzute de art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004.
Referitor la HG nr. 1186/2009 şi nr. 1184/2009 prima instanţă a motivat cu lux de probatorii în mod pertinent cazul bine justificat şi paguba iminentă, condiţii cumulative şi expres prevăzute de Legea nr. 554/2004.
Fără posibilitate de tăgadă că HG nr. 1184/2009 a creat o pagubă iminentă pentru reclamantul-intimat întrucât ca urmare a revocării nu a beneficiat de salariul cuvenit, desigur actul atacat având caracter executoriu şi fără dubiu existând un prejudiciu material viitor şi previzibil.
Pentru cazul bine justificat, desigur trebuie găsite indicii care să conducă instanţa la concluzia unei îndoieli serioase în privinţa legalităţii actului, fără însă a se intra în fondul litigiului. Recomandarea nr. R (89) adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, prevede că autoritatea jurisdicţională chemată să decidă, trebuie să ţină cont de ansamblul intereselor prezente, tocmai pentru a nu se aduce perturbări grave dificil de reparat de către autoritatea administrativă emitentă a actului contestat.
Fără dubiu în acest caz există îndoieli în privinţa legalităţii Hotărârilor Guvernului, odată ce reclamantul - intimat a fost desemnat iniţial să exercite funcţia de subprefect, mai mult a participat la concurs pentru definitivare şi l-a şi câştigat.
Recurentul – Guvernul României nu a procedat la numirea reclamantului în funcţia publică, ci a dispus prin HG nr. 1184/2009 încetarea exercitării funcţiei, iar prin HG nr. 1186/2009 a desemnat-o pe B.A.C. să exercite tot temporar funcţia până la organizarea concursului.
Faţă de toate aceste argumente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie precizează că Încheierea atacată este legală, motiv pentru care va respinge recursurile formulate de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi de Guvernul României, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi de Guvernul României împotriva Încheierii din 19 aprilie 2010 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 26 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 219/2011. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 448/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
