ICCJ. Decizia nr. 2487/2011. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2487/2011
Dosar nr. 8374/2/2008
Şedinţa publică de la 4 mai 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a chemat în judecată pe pârâţii I.I., A.D.P., D.I., M.O. şi H.V., solicitând să se constate, calitatea acestora de colaboratori ai Securităţii.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, în sensul că pârâţii au furniza informaţii care se referă la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar acţiunile lor în această calitate a încălcat dreptul de exprimare şi libertatea opiniilor, secretul corespondenţei şi dreptul la viaţi privată.
Prin încheierea din data de 09 iunie 2009, Curtea a disjuns cererea de chemare în judecată în ceea ce-i priveşte pe pârâţii I.I., A.D.P. şi H.V., reţinând cauza spre judecare doar cu privire la pârâţi D.I. şi M.O..
Prin sentinţa nr. 2440 din 09 iunie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, a admis acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studiere Arhivelor Securităţii în contradictoriu cu pârâţii D.I. şi M.O. şi a constatat că aceştia au avut calitatea de colaboratori ai Securităţii.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că, în speţă, sunt întrunite condiţiile cumulative impuse de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru a se putea constata calitatea pârâţilor de colaboratori ai Securităţii.
Cu privire la pârâtul D.I., instanţa a reţinut că acesta a facut obiectul verificărilor efectuate de Consiliul Naţional pentru Studiere Arhivelor Securităţii, sub aspectul posibilei calităţi de colaborator; Securităţii, în temeiul art. 3 lit. g) şi art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 şi în considerarea calităţii sale de candidat la funcţia de primar al oraşului Plopeni, Judeţul Prahova.
Din cuprinsul notei de constatare din 28 octombrie 2008 întocmită de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, a rezultat că la data de 27 septembrie 1984 a semnat un „ angajament" de colaborare, fiind recrutat de către organele de securitate în scopul cunoaşterii şi prevenirii oricăror acţiuni de natură să afecteze securitatea statului şi a unor stări de pericol care pot perturba buna desfăşurare a procesului de producţie în cadrul Secţiei de producţie petrolieră Videle, precum şi pentru realizarea supravegherii informative în rândul personalului tehnico-productiv.
În concret, din analiza notelor informative, prima instanţă a reţinut că numai informaţiile furnizate în legătură cu numitul C.M. se încadrează în categoria informaţiilor care vizau activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi care au avut ca efect încălcarea dreptului la viaţă privată şi libertatea de opinie a persoanei la care se refereau.
Tot cu privire la acest pârât, instanţa a reţinut că acesta a susţinut că regretă faptele săvârşite în perioada 1983-1986 când a fost colaborator al Securităţii, că a fost o eroare din partea sa, neştiind la vremea aceea care era rolul Securităţii şi în ce consta de fapt această activitate.
Cu privire la pârâtul M.O., prima instanţă a reţinut că acesta a făcut obiectul verificărilor efectuate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii sub aspectul posibilei calităţi de colaborator al Securităţii, în temeiul art. 3 lit. z) şi art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 şi în considerarea calităţii sale de deţinător al titlului de luptător cu merite deosebite în Revoluţia Română din Decembrie 1989.
Din cuprinsul notei de constatare din 29 august 2008 întocmită de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, a rezultat că la data de 29 noiembrie 1977, pârâtul a semnat un „angajament" de colaborare, fiind recrutat de către organele de securitate în scopul supravegherii informative generale a elementelor ce lucrează în cadrul întreprinderii P.A. Sibiu, unde se execută ştergătoare de parbriz auto destinate exportului, cu mari deficienţe calitative, pentru prevenirea înregistrării de pagube pentru economia naţională şi a expedierii în străinătate a unor produse de calitate necorespunzătoare.
Prima instanţă a reţinut ca fiind relevante informaţiile furnizate de pârât şi consemnate în Nota informativă din data de 14 iunie 1989 despre numitul K.M., în care se relatează că acesta „şi-a înaintat actele necesare părăsirii definitive a R.S.R. pentru a se stabili în R.F.G., şi pentru că nu a primit aviz favorabil se manifestă neprincipial la adresa organelor competente în colectivul de oamenii ai muncii din care face parte, comentând de asemenea emisiunile de la postul de radio E.", precum şi cele consemnate în Nota informativă din data de 10 aprilie 1989, despre numita B.M., „care a înaintat de mai multă vreme cererea de plecare din ţară în R.F.G. iar până în prezent nu i-a fost aprobată, ceea ce o determină să se exprime tendenţios la adresa organelor de stat, în discuţiile cu colegii elogiind viaţa din R.F.G. şi manifestându-şi nemulţumirea pentru modul cum este retribuită".
În acelaşi sens sunt şi informaţiile consemnate în Notele informative din 22 octombrie1988 şi 28 iunie 1986 cu privire la numiţii M.R. şi L.R..
Despre numitul C.V., pârâtul a susţinut că are anturaje cu cetăţeni străini, în special arabi, iar despre numitul D.M., faptul că s-a manifestat nemulţumit faţă de situaţia din ţară, făcând dese referiri la modul de viată din occident.
Tododată, prima instanţă a reţinut că prin Notele-Raport întocmite în datele de 12 octombrie 1978, 22 decembrie 1979, 29 iulie 1981,15 noiembrie 1984 de ofiţerul de legătură cu privire la activitatea desfăşurată de informatorul „M.", activitatea acestuia a fost apreciată în general corespunzătoare, fiind chiar recompensat în anul 1978 pentru aportul adus muncii de securitate.
A mai reţinut prima instanţă că începând cu anul 1985, Notele raport nu mai erau pozitive la adresa pârâtului, noul ofiţer de legătură fiind nemulţumit de aportul său, însă din Notele-Raport de analiză întocmite în anii 1986-1989 a rezultat că pârâtul a furnizat un anumit număr de Note informative (între 9 şi 14) pe an, apreciate în general ca insuficiente de organele de Securitate.
Susţinerile pârâtului potrivit cărora, atât angajamentul cât şi Notele informative au fost date sub presiune, au fost înlăturate de instanţă, care a apreciat că înscrisurile depuse de reclamant sunt concludente în privinţa activităţii pârâtului de colaborare informativă cu Securitatea.
În concluzie, prima instanţă a apreciat că informaţiile furnizate de acest pârât îndeplinesc atât condiţia de a denunţa activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist, cât şi pe cea a aptitudinii de a îngrădi drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului, în speţă, dreptul de exprimare şi libertatea opiniilor şi dreptul la viaţă privată a persoanelor la care se referă.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul M.O., susţinând că hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică, deoarece instanţa de fond a reţinut susţinerea sa că angajamentul către organele de securitate a fost dat sub presiunea acestor organe, fiind urmărit şi anchetat, în speţă fiind incidente prevederile art. 2 lit. b) din O.U.G.nr. 24/2008 - potrivit cărora „persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu este considerată colaborator al Securităţii”.
Recurentul nu a indicat încadrarea în drept a motivelor sale de recurs.
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi motivul de recurs invocat, ce se încadrează, în drept, în prevederile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Astfel, potrivit textului de lege invocat de recurent în motivele de recurs, respectiv art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, exceptarea de la atribuirea calităţii de colaborator al Securităţii presupune ca informaţiile încriminate să fi fost „date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată”.
În speţă, recurentul-pârât nu a făcut dovada unor astfel de circumstanţe, ci doar a unei cereri prin care a solicitat, în anul 1976, autorizarea căsătoriei cu o cetăţeană străină, autorizare ce a fost refuzată de Consiliul de Stat, iar notele informative au fost furnizate în perioada 1977-1989.
Pentru considerentele menţionate, constatând că hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică, Înalta Curte, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de M.O. împotriva sentinţei nr. 2440 din 9 septembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 4 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2486/2011. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 2488/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
