ICCJ. Decizia nr. 2581/2011. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2581/2011
Dosar nr.5165/40/2009
Şedinţa publică din 6 mai 2011
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1.Prima instanţă
a) Cererea de chemare în judecată
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Botoşani, secţia civilă, reclamantul D.G. a solicitat, în contradictoriu cu D.G.I.P.I. şi M.A.I., anularea Dispoziţiei nr. S/II 239 din 1 martie 2009, emisă de Directorul General al D.G.I.P.I. din cadrul M.A.I., recalculare pensiei potrivit funcţiei deţinute anterior.
A solicitat acordarea de daune materiale şi morale în valoare de 100.000 RON, însă ulterior, la data de 5 octombrie 2010 a renunţat la ultimele două capete de cerere.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că prin actul administrativ menţionat, a fost eliberat ilegal din funcţia de şef birou, funcţie ocupată prin concurs din anul 2000, nefiind înştiinţat despre aceasta, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 99 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, precum şi Legea nr. 360/2002 care nu prevede instituţia eliberării din funcţie.
b) Întâmpinarea formulată în cauză
Prin întâmpinarea formulată pârâta D.G.I.P.I. a invocat, în principal, excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive iar, în subsidiar, respingerea acţiunii ca nefondată, actul administrativ atacat fiind emis cu respectarea dispoziţiilor legale.
Tribunalul Botoşani, secţia civilă, prin Încheierea de şedinţă din 25 noiembrie 2009, a scos cauza de pe rol, şi a înaintat-o Secţiei comerciale, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul aceluiaşi tribunal.
Tribunalul Botoşani, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 378 din 31 martie 2010, a admis excepţia necompetenţei materiale şi, în consecinţă, şi-a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
c) Sentinţa şi motivarea primei instanţe
Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 297 pronunţată în data de 20 decembrie 2010, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta D.G.I.P.I., şi a respins acţiunea faţă de pârâta D.G.I.P.I., pentru lipsa calităţii procesuale pasive a acesteia.
Totodată, a respins ca nefondată, acţiunea formulată de reclamantul D.G. faţă de pârâtul M.A.I. Bucureşti.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a constatat, în esenţă, aşa cum reiese din considerentele sentinţei, următoarele:
În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta D.G.I.P.I., prin aplicarea art. 137 C. proc. civ., instanţa a constatat că este întemeiată, având în vedere că dispoziţiile art. 10 alin. (3) din OUG nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea M.I.R.A., D.G.I.P.I. este structura specializată a M.I.R.A. şi nu dispune de personalitate juridică astfel că nu poate sta în nume propriu în proces.
În ceea ce priveşte fondul acţiunii instanţa a constat că, prin Certificatul medical din 18 decembrie 2008 emis de către C.E.M.-M. de pe lângă S.M. Iaşi şi avizat de către Direcţia Medicală din cadrul M.A.I. reclamantul a fost clasat "apt limitat pentru serviciul în poliţie" cu recomandarea încadrării într-o funcţie corespunzătoare clasării, evitarea eforturilor mari şi dispensarizare.
Astfel, prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. S/11/4090 din 09 iunie 2009, reclamantului i-au încetat raporturile de serviciu ca urmare a pierderii capacităţii de muncă, întrucât C.E.M.-M. de pe lângă S.M. Iaşi a emis Certificatul-decizie medicală din 13 din 19 martie 2009 prin care a avizat clasarea ofiţerului ca inapt pentru serviciul în poliţie cu scoatere din evidenţă, gradul II de invaliditate.
A reţinut instanţa de fond că potrivit art. 99 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarului public în situaţia în care starea fizică şi/sau psihică a funcţionarului public, constată prin Decizia organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare funcţiei publice deţinute, persoana care are competenţa legală de numire în funcţie va dispune eliberarea acestuia din funcţia publică.
În raport de certificatul medical nr. x/2009, s-a apreciat de prima instanţă că măsura eliberării din funcţie este legală.
2. Instanţa de recurs
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat recurs reclamantul D.G. şi pârâtul M.A.I.
a) Motivele de recurs
M.A.I. a invocat în motivele de recurs lipsa calităţii procesuale pasive întemeiată pe împrejurarea că nu este emitentul actului care a format obiectul acţiunii judiciare.
A precizat că reclamanta nu a chemat în judecată ca pârât pe M.A.I., ci numai pe D.G.I.P.I.
Reclamantul a declarat recurs criticând sentinţa primei instanţe pentru nelegalitate şi netemeinicie, reluând petiturile acţiunii şi motivarea acesteia, fără a indica motivele de nelegalitate şi netemeinicie ale sentinţei recurate.
b) Analiza motivelor de recurs
Prin acţiunea formulată reclamantul D.G. a solicitat anularea Dispoziţiei nr. S/II/239 din 1 martie 2009.
Din observarea acestei dispoziţii se constată că a fost emisă de directorul general al D.G.I.P.I.
În raport de emitentul actului administrativ care formează obiectul acţiunii în anulare, M.A.I. nu are calitate procesuală pasivă.
În speţă, reclamantul s-a considerat vătămat într-un drept al său printr-un act administrativ, respectiv Dispoziţia Directorului General al D.G.I.P.I., motiv pentru care a solicitat anularea acesteia.
Înalta Curte precizează că în cadrul unui litigiu având ca obiect o acţiune în anularea unui act administrativ, formulată în temeiul Legii nr. 554/2004, are calitate procesuală pasivă emitentul actului contestat, fără a prezenta relevanţă dacă emitentul are sau nu personalitate juridică.
M.A.I. nu are calitate procesuală pasivă în litigiul având ca obiect anularea unui act emis de o structură a acestuia, întrucât nu este parte în raportul de drept substanţial dedus analizei judiciare.
Pentru motivele enunţate de prima instanţă, respectiv temeinicia măsurii de eliberare din funcţie, ca urmare a stării de sănătate, constatată prin Decizia organelor medicale, necontestată de reclamant, se va respinge acţiunea faţă de D.G.I.P.I. ca neîntemeiată.
În concluzie, M.A.I. nu are calitate procesuală pasivă, astfel că excepţia invocată este fondată, motiv pentru are în baza art. 312 C. proc. civ., recursul se va admite, se va schimba, în tot, sentinţa atacată.
În ceea ce priveşte recursul declarat de reclamant, acesta urmează a fi constatat nul, întrucât nu a fost motivat, în sensul că nu s-au indicat motivele de recurs, nu s-a arătat în ce constă nelegalitatea şi netemeinicia hotărârii primei instanţe .
Potrivit art. 306 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de reclamantul D.G. împotriva Sentinţei nr. 297 din 20 decembrie 2010 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.
Admite recursul declarat de pârâtul M.A.I. împotriva aceleiaşi sentinţe.
Modifică, în tot, sentinţa atacată.
Respinge acţiunea reclamantului D.G. faţă de pârâta D.G.I.P.I., ca neîntemeiată.
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului M.A.I. şi respinge acţiunea reclamantului faţă de acesta.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 6 mai 2011.
Procesat de GGC - AA
| ← ICCJ. Decizia nr. 2577/2011. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 2591/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
