ICCJ. Decizia nr. 2668/2011. Contencios. Refuz acordare drepturi. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2668/2011
Dosar nr.9171/2/2009
Şedinţa publică din 11 mai 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 30 septembrie 2009, astfel cum a fost modificată la 5 ianuarie 2010, F.S.V.R. a chemat în judecată A.N.S.V.S.A., solicitând anularea Ordinului nr. 69186 din 10 august 2009 şi obligarea pârâtei la plata sporului de 14% la salariu pentru perioada iulie - octombrie 2009, sume actualizate, precum şi efectuarea cuvenitelor modificări în carnetele de muncă ale membrilor de sindicat.
În motivarea cererii, reclamanta a învederat că prin ordinul sus-menţionat pârâta a dispus în mod nejustificat reducerea sporului pentru activităţi în condiţii de stres de la 15% la 1%, spor ce a fost acordat angajaţilor de la 1 ianuarie 2007, potrivit OG nr. 6/2007 şi Legii nr. 435/2006.
Prin Sentinţa civilă nr. 1758 din 20 aprilie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, diminuarea sporului pentru activităţi care se desfăşoară în condiţii de stres sau în condiţii deosebite, de la 15% la un procent de 1% din salariul de bază este justificată atât de situaţia economică generală cât şi de necesitatea gospodăririi eficiente a fondurilor alocate de la bugetul de stat şi din venituri proprii.
Împotriva sentinţei a declarat recurs F.S.V.R. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamanta a învederat că ordinul în litigiu este nelegal, întrucât nu a fost respectată procedura de modificare a cuantumului sporului pentru condiţii deosebite de muncă, respectiv efectuarea unei noi expertizări a locurilor de muncă, în condiţiile în care buletinele de determinare a condiţiilor de desfăşurare a activităţii sunt cele ce au stat la baza stabilirii sporului de 15% prin Ordinul nr. 27166 din 1 aprilie 2007.
Referitor la necesitatea gospodăririi eficiente a fondurilor alocate acest aspect, a arătat reclamanta, nu se regăseşte în regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 56232 emis de pârâtă la 11 iunie 2007 prin care s-au reglementat criteriile avute în vedere la stabilirea în concret a procentelor de spor.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis şi a se dispune modificarea sentinţei şi admiterea parţială a acţiunii în sensul anulării ordinului contestat.
Astfel, prin Ordinul nr. 69186 din 10 august 2009, pârâta a aprobat acordarea începând cu luna iulie 2009 a unui spor de 1% din salariul de bază, pentru activitatea desfăşurată în condiţii de stres sau în condiţii deosebite, dispunând totodată, abrogarea Ordinului nr. 27166 din 1 iunie 2008 cu privire la acordarea unui spor de 15%.
Deşi în preambulul actului administrativ contestat s-a indicat drept temei Regulamentul privind stabilirea şi acordarea sporurilor la salariile de bază, aprobat prin Ordinul nr. 56232 din 11 iunie 2007, care prevede criteriile de stabilire a procentului de spor, pe baza buletinelor de determinare prin expertizare a locurilor de muncă, se constată că ordinul în litigiu a fost emis cu nerespectarea acestui regulament.
Astfel, nu au fost efectuate noi buletine de expertizare, fiind indicate în ordin aceleaşi buletine de determinare efectuate în anul 2007, ce au stat la baza acordării sporului în procent de 15% şi nici nu au fost individualizate criteriile care să fi impus diminuarea la 1%.
De altfel, astfel cum rezultă din actele noi depuse în recurs, la noua expertizare din 2011 a locurilor de muncă şi a activităţilor desfăşurate de personalul încadrat în structurile pârâtei, s-a constatat că se menţin condiţiile de muncă stabilite în 2007, salariaţii autorităţii pârâte putând beneficia de sporul de 15% de stres şi condiţii deosebite.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea va modifica sentinţa şi admiţând în parte acţiunea, va anula ordinul contestat.
Referitor la celelalte două capete de cerere, acestea nu sunt întemeiate, întrucât executarea ordinului în litigiu a fost suspendată prin Sentinţa civilă nr. 4320 din 4 decembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, irevocabilă, iar, pe de altă parte, nu s-a făcut dovada cuantumului şi a perioadei de timp pentru care s-ar cuveni unele diferenţe salariale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de F.S.V.R. împotriva Sentinţei civile nr. 1758 din 20 aprilie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa recurată, în sensul că admite, în parte, acţiunea formulată de F.S.V.R.
Anulează Ordinul nr. 69186 din 10 august 2009 emis de intimata A.N.S.V.S.A.
Respinge celelalte capete de cerere din cererea de chemare în judecată.
Obligă intimata la plata cheltuielilor de judecată, către recurentă, în cuantum de 1500 RON.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 11 mai 2011.
Procesat de GGC - AA
| ← ICCJ. Decizia nr. 2666/2011. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2671/2011. Contencios. Anulare decizie Uniunea... → |
|---|
