ICCJ. Decizia nr. 2674/2011. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2674/2011
Dosar nr. 2858/2/2010
Şedinţa publică de la 11 mai 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta Agenţia Naţională a funcţionarilor publici a chemat în judecată pe pârâta D.I., solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 582,29 RON reprezentând depăşire plafon telefon, actualizată cu indicele de inflaţie până la data plăţii efective.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat, în esenţă, următoarele:
Potrivit art. 1 din H.G. nr. 1373/2009, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici s-a reorganizat prin desfiinţarea prin comasare prin absorbţie a Institutului Naţional de Administraţie şi preluarea activităţii de către o direcţie nouă care s-a înfiinţat în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
Urmare a desfăşurării controlului tematic la Institutul Naţional de Administraţie, de către Direcţia Generală de Control şi audit Intern a Ministerului Administraţiei şi Internelor s-a întocmit Raportul din 25 iunie 2009 prin care s-au constatat nereguli în ceea ce priveşte acordarea drepturilor băneşti pentru o parte din personalul instituţiei şi s-au dispus măsuri privind recuperarea sumelor acordate necuvenit şi a sumelor prin care au fost aduse prejudicii patrimoniului instituţiei.
Pârâta D.I. a deţinut funcţia de manager public până la data de 30 noiembrie 2008, când i-au încetat raporturile de serviciu cu Institutul Naţional de Administraţie.
În perioada în care şi-a desfăşurat activitatea în cadrul fostului Institut Naţional de Administraţie a prejudiciat patrimoniul instituţiei cu suma de 582,29 RON ce reprezintă depăşirea plafonului stabilit pentru convorbirile telefonice.
Deşi a fost înştiinţată prin adresele din 02 aprilie 2009, din 30 octombrie 2009 şi din 01 februarie 20010, privind debitul neachitat, pârâta nu a dat curs solicitării privind achitarea sumelor datorate.
Prin întâmpinarea formulată la data de 28 octombrie 2010, pârâta a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 5008 din 9 decembrie 2010, a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de pârâtă şi a respins ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamantă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că, întrucât conducătorul autorităţii sau instituţiei publice nu a procedat la emiterea unui ordin sau a unei dispoziţii de imputare pentru repararea pagubei pretins a fi fost cauzată de pârâta D.I., în calitatea acesteia de funcţionar public, calitate pe care a deţinut-o la Institutul Naţional de Administraţie, acţiunea promovată de reclamantă în temeiul art. 84 lit. a) din Legea nr. 188/1999, republicată (r2), este inadmisibilă.
Împotriva acestei sentinţe, considerată nelegală şi netemeinică a declarat recurs Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.
Recurenta a susţinut, în esenţă, că hotărârea pronunţată a fost dată cu interpretarea greşită a prevederilor art. 84 lit. b) şi art. 85 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarului public, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel, susţine recurenta, în situaţia în care intimata-pârâtă a încetat raporturile de serviciu cu Institutul Naţional al Administraţiei la o dată anterioară controlului (20 noiembrie 2008) şi nemaifiind angajata Institutului Naţional de Administraţie emiterea deciziei sau ordinului de impunere nu mai era oportună.
S-a mai susţinut că, în mod eronat instanţa a reţinut că intimata a achitat debitul la data încetării raporturilor de serviciu, întrucât suma de 1.029,06 RON achitată nu conţine debitul ce face obiectul litigiului de faţă;
Recursul este nefondat.
Într-adevăr, potrivit art. 84 lit. a) din Legea nr. 188/1999 astfel cum a fost republicată, răspunderea civilă a funcţionarului public se angajează în următoarele situaţii:
a) pentru pagubele produse cu vinovăţie patrimoniului autorităţii sau instituţiei publice în care funcţionează;
b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;
c) pentru daunele plătite de autoritatea sau instituţia publică, în calitate de comitent unor terţe persoane, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.
Potrivit art. 85 respectarea pagubelor aduse autorităţii sau instituţiei publice în situaţiile prevăzute la art. 84 se dispune prin ordin sau dispoziţie de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau prin asumarea unui angajament de plată sau în situaţia prevăzută de art. 84 lit. c), pe baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.
Art. 85 alin. (3) stipulează că dreptul autorităţii sau instituţiei publice de a emite ordinul sau dispoziţia de impunere se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.
În cauză, conducătorul instituţiei publice (Institutul Naţional de Administraţie) nu a emis un astfel de ordin sau decizie de impunere pentru sesizarea pagubei pretins a fi cauzată de pârâta D.I., în calitatea acesteia de funcţionar public, astfel că în mod corect instanţa de fond a reţinut că acţiunea reclamantei-intimate întemeiată pe dispoziţiile art. 84 lit. a) din Legea nr. 188/1999, republicată, este inadmisibilă.
Examinând şi din oficiu hotărârea atacată, sub toate aspectele de legalitate şi temeinicie şi neconstatându-se existenţa motivelor de casare, recursul declarat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici împotriva sentinţei civile nr. 5008 din 9 decembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2673/2011. Contencios. Anulare acte... | ICCJ. Decizia nr. 2677/2011. Contencios. Contestaţie act... → |
|---|
