ICCJ. Decizia nr. 2680/2011. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2680/2011
Dosar nr. 1053/36/2010
Şedinţa publică de la 11 mai 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul B.M. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Tulcea - Comisia de aplicare a Legii nr. 189/2000, solicitând instanţei ca în contradictoriu cu pârâta şi pe calea contenciosului administrativ să dispună obligarea acesteia de a-i acorda drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, în calitate de urmaş al soţiei sale decedate, M.B..
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că soţia sa M.B. s-a născut în iunie 1943, în perioada refugiului părinţilor săi, care au fost strămutaţi din Bulgaria, în baza Tratatului de la Craiova din 6 septembrie 1940.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 334/CA din 7 octombrie 2010, a admis acţiunea formulată de reclamant, dispunând anularea hotărârii din 30 iunie 2010 a Casei Judeţene de Pensii Tulcea şi constatând că reclamantul este beneficiar al Legii nr. 189/2000, ca soţ supravieţuitor al persoanei strămutate. Totodată, a obligat pârâta să emită o hotărâre în acest sens şi a dispus ca drepturile să fie acordate din luna următoare depunerii cererii, pentru perioada 23 iunie 1943-6 martie 1945.
Împotriva acestei sentinţe considerată nelegală şi netemeinică a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Tulcea.
Recurenta a susţinut, în esenţă, că art. 2 din H.G. nr. 127/2002, privind Normele de aplicare a O.G. nr. 105/1999, se referă la persoanele care au fost mutate sau care au fost obligate să îşi schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice, or soţia contestatorului nu era născută în anul 1940 când a avut loc schimbul de populaţie între Bulgaria şi România.
A mai susţinut că, potrivit art. 1 Anexa C din Acordul privitor la schimbul de populaţie română şi bulgară „părţile contractante sunt de acord pentru a proceda într-un termen de trei lui de la data schimbului instrumentelor de ratificare al Tratatului la un schimb obligatoriu de supuşi români respectiv bulgari, din judeţele Durostor şi Caliacra.
Recursul este nefondat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada sus menţionată, a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
Din conţinutul textului de lege menţionat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuţii în perioada precizată, fără a se face distincţie între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă localitate şi cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu. Prin urmare, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând, în mod implicit, şi copiii născuţi în perioada refugiului, aceştia împărtăşind aceeaşi situaţie cu cea a părinţilor refugiaţi, al căror statut l-au dobândit.
În cauză, este necontestat şi rezultă din dovezile administrate că M.B. s-a născut la data de 23 iunie 1943, în localitatea Baia raionul Istria, după ce, în toamna anului 1940 - în urma Tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1940 - părinţii săi fuseseră strămutaţi din Bulgaria în România.
Fiind născută în perioada refugiului părinţilor săi, a împărtăşit acelaşi statut, suportând consecinţele morale şi materiale ale refugiului care, începând cu data naşterii, s-au răsfrânt şi asupra sa, astfel că urmează a beneficia de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 189/2000 privind aprobarea O.G. nr. 105/1999 „soţul supravieţuitor al celui decedat, din categoria persoanelor prevăzute la art. 1, va beneficia, începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea, de o indemnizaţie de 130.000 ROL neimpozabilă, dacă ulterior nu s-a căsătorit.
Cum reclamantul, conform art. 1169 C. civ. a făcut dovada susţinerilor sale, în mod corect instanţa de fond i-a admis acţiunea, dispunând anularea hotărârii din 30 iunie 2010 şi constatarea calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000, ca soţ supravieţuitor al persoanei strămutate, acordându-i drepturile pentru perioada 23 iunie 1943-6 martie 1945.
În consecinţă, faţă de cele ce preced recursul este nefondat şi va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Tulcea împotriva sentinţei civile nr. 334/CA din 7 octombrie 2010 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2678/2011. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 2681/2011. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
