ICCJ. Decizia nr. 273/2011. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 273/2011
Dosar nr. 1360/2/2009
Şedinţa publică din 20 ianuarie 201.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Soluţia instanţei de fond.
Prin sentinţa civilă nr. 961 din 23 februarie 2010 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta C.M., prin care aceasta a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătăţii Publice, anularea în parte a ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 1415/2008 pentru modificarea şi completarea O.M.S.P. nr. 818/2008 privind aprobarea structurii organizatorice a Spitalului Clinic „Sf.Maria" Bucureşti, în sensul abrogării dispoziţiilor prevăzute la art. 1 pct. 1 din acest act administrativ, potrivit cărora se aprobă preluarea de către Spitalul Clinic Sf. Maria a Laboratorului de Radiologie şi Imagistică Medicală din cadrul Centrului de Diagnostic şi Tratament Dorobanţi (C.D.T. Dorobanţi) împreună cu personalul aferent, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut în esenţă următoarele:
Prin ordinul contestat de reclamantă, Ministrul Sănătăţii Publice a aprobat modificarea structurii organizatorice a Spitalului Clinic „Sf. Maria" Bucureşti, la solicitarea expresă a acestuia, în sensul preluării de către spital a cabinetului de oncologie medicală şi a Laboratorului de radiologie şi imagistică medicală din cadrul C.D.T. Dorobanţi.
Instanţa de fond a apreciat că nu poate fi reţinută susţinerea reclamantei, potrivit căreia în temeiul HG nr. 1096/2002 C.D.T. Dorobanţi a trecut în domeniul public al Municipiului Bucureşti, iar proprietarul de drept al spaţiului şi singurul în măsură să aprobe schimbarea destinaţiei acestuia este Municipiul Bucureşti prin C.G.M.B., având în vedere că, prin ordinul contestat, nu s-a aprobat schimbarea destinaţiei C.D.T. Dorobanţi, acesta fiind reorganizat potrivit HG nr. 395/2008, fiind aprobată modificarea şi completarea O.M.S.P. nr. 818/2008, privind aprobarea structurii organizatorice a Spitalului Clinic „Sf.Maria" Bucureşti.
Astfel, instanţa de fond a apreciat că nu prezintă relevanţă, din punct de vedere al legalităţii ordinului contestat, cine avea calitatea de proprietar al C.D.T. Dorobanţi şi faptul că, potrivit art. 2 alin. (2) din OG nr. 70/2002, atribuţia Ministerului Sănătăţii prevăzută la alin. (1) lit. b) (aceea de aprobare a structurii organizatorice a unităţilor sanitare publice cu personalitate juridică) se realizează cu avizul consiliilor judeţene sau locale, după caz, atâta timp cât prin ordin nu se dispune cu privire la structura organizatorică a C.D.T. Dorobanţi.
S-a mai reţinut în considerentele hotărârii recurate faptul că ordinul nu dispune cu privire la concesionarea spaţiilor cu destinaţia de cabinete medicale înfiinţate prin reorganizarea C.D.T. Dorobanţi, precum şi faptul că modificarea structurii organizatorice a Spitalului Clinic „Sf. Maria" Bucureşti nu este condiţionată de existenţa unei hotărâri a C.G.M.B. de trecere a imobilului anterior menţionat în domeniul privat al Municipiului Bucureşti, astfel încât dispoziţiile HG nr. 884/2004 privind concesionarea unor spaţii cu destinaţia de cabinete medicale sunt irelevante în soluţionarea prezentului litigiu.
Instanţa de fond a reţinut că nu constituie un motiv de nelegalitate a ordinului împrejurarea potrivit căreia în conformitate cu dispoziţiile art. 5 din HG nr. 395/ 2008, doar cabinetul de oncologie medicală din structura C.D.T. Dorobanţi va trece în structura Spitalului Clinic „Sf. Maria" Bucureşti, nefiind nicio referire la trecerea şi a laboratorului de radiologie şi imagistică medicală în structura aceluiaşi spital. Instanţa a avut în vedere necesitatea funcţionării unui serviciu de radiologie complet în cadrul spitalului şi faptul că în termenul prevăzut de art. 1 alin. (2) din HG nr. 395/2008, de maxim 30 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a acestei hotărâri, nu s-a procedat la organizarea laboratorului în cabinet medical individual, astfel cum prevede art. 1 alin. (4) din hotărârea de Guvern.
Împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, a declarat recurs reclamanta, invocând ca temei legal dispoziţiile art. 304 pct. 7, 8, 9 şi ale art. 3041 C. proc. civ.
Prin cererea de recurs, reluându-se argumentele expuse în cererea de chemare în judecată, se susţine că sentinţa atacată este nelegală întrucât nu s-a avut în vedere că art. 1 pct. 1 din Ordinul nr. 1415/2005 contravine prevederilor art. 5 din HG nr. 395/2008, încălcând principiul ierarhiei efectelor juridice al actelor normative.
De asemenea, se menţionează că în mod greşit instanţa de fond a reţinut că sub aspectul legalităţii nu prezintă relevanţă cine are calitatea de proprietar al C.D.T. Dorobanţi, deoarece ordinul atacat nu dispune cu privire la concesionarea spaţiilor cu destinaţia de cabinete medicale prin reorganizarea C.D.T. Dorobanţi, întrucât prin ordinul atacat s-a schimbat destinaţia imobilului fără aprobarea proprietarului, care este Municipiul Bucureşti.
Intimatul Ministerul Sănătăţii a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, combătând criticile recurentei, susţinând legalitatea şi temeinicia sentinţei atacate şi din perspectiva faptului că recurenta nu justifică sub aspectul vătămării vreun interes propriu legal în promovarea acţiunii.
Înalta Curte, analizând recursul formulat, apreciază că acesta este nefondat pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Instanţa de recurs va analiza cauza dedusă judecăţii în principal, din perspectiva art. 1 alin. (1) coroborat cu art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public".
Deci, potrivit acestor dispoziţii, pentru a fi admisă o acţiune în contencios administrativ, este necesar ca persoana vătămată să dovedească un drept sau un interes legitim privat vătămat, astfel cum acestea sunt definite în art. 2 alin. (1) lit. o) şi p) din legea menţionată.
Recurenta-reclamantă a susţinut prin acţiunea formulată că este vătămată în drepturile sale legitime prin emiterea Ordinului nr. 1415 din 12 august 2008, întrucât, urmare acestui ordin nu va putea să-şi desfăşoare activitatea într-un cabinet medical ce ar urma să funcţioneze într-un spaţiu pe care doreşte să-l concesioneze şi care se află în incinta C.D.T. Dorobanţi.
După cum se constată, prin art. 1 alin. (1) al Ordinului nr. 1415 din 12 august 2008 „s-a aprobat preluarea cabinetului de oncologie medicală şi a laboratorului de imagistică medicală din cadrul C.D.T. Dorobanţi împreună cu personalul aferent, de către Spitalul Clinic „Sf.Maria" Bucureşti, modificându-se structura organizatorică a unei unităţi sanitare, iar în cuprinsul acestuia nu există menţiuni referitoare la regimul proprietăţii imobilului.
Recurenta-reclamantă nu justifică şi nu dovedeşte că i-a fost vătămat un drept sau interes legitim, astfel cum aceste noţiuni sunt definite prin art. 2 alin. (1) lit. o) şi p) din Legea nr. 554/2004, criticile formulate fiind nefondate.
Astfel cum rezultă din contractul individual de muncă al recurentei nr. 9/2008 (fila 9-10 dosar fond) aceasta a fost încadrată cu o fracţiune de normă de 3 ore pe zi, respectiv 15 ore pe săptămână la C.D.T. Dorobanţi, ca medic specialist radiologie imagistică.
Necontestat este faptul că alte persoane sunt medici titulari ai cabinetului de radiologie menţionat, astfel cum rezultă şi din adresa nr. 6439 din 5 august 2008 a Spitalului Clinic Sf.Maria (fila 32 dosar fond), aceştia solicitând preluarea de către spital, neexistând solicitări pentru concesionare (adresa nr. 7430/2008, fila 28 dosar fond).
Potrivit art. 3 alin. (3) din HG nr. 884/2004 privind concesionarea unor spaţii cu destinaţia de cabinete medicale, calitatea de concesionar o are medicul titular al cabinetului care funcţionează în spaţiul ce face obiectul concesionării, aceştia având drept de preferinţă faţă de alţi medici.
În acest context, dreptul vătămat al recurentei poate fi analizat doar în cadrul unei acţiuni care vizează concesionarea unui astfel de spaţiu şi nu în cadrul acţiunii de faţă, în care se pune în discuţie doar interesul legitim privat, ca posibilitate de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor şi previzibil, prefigurat.
Dat fiind faptul că recurenta nu a fost medic titular al laboratorului din cadrul C.D.T. Dorobanţi şi cum prin dispoziţiile a căror anulare se solicită s-a dispus doar cu privire la structura organizatorică a unei unităţi sanitare, aprobându-se preluarea laboratorului de radiologie şi imagistică medicală din cadrul C.D.T. Dorobanţi de către Spitalul Clinic „Sf. Maria" Bucureşti, aceasta nu a dovedit un interes legitim privat în cazul de faţă.
Nu prezintă relevanţă în cauză sentinţa nr. 1123/2010 a Tribunalului Bucureşti, întrucât aceasta nu este irevocabilă şi priveşte alţi pârâţi.
În consecinţă, faţă de cele expuse, este corectă soluţia de respingere a acţiunii pronunţată de instanţa de fond.
Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, Înalta Curte va respinge recursul formulat, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.M. împotriva sentinţei civile nr. 961 din 23 februarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 266/2011. Contencios. Alte cereri. Revizuire -... | ICCJ. Decizia nr. 2783/2011. Contencios → |
|---|
