ICCJ. Decizia nr. 2786/2011. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.2786/2011
Dosar nr. 7263/2008
Şedinţa publică din 17 mai 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VllI-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul B.A. a chemat în judecată pârâţii M.I.R.A. – I.G.P.F. şi M.I.R.A. – O.R.I., solicitând ridicarea consemnului nominal de nepermitere a intrării în România, instituit pe numele lui B.A. şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, la data de 17 aprilie 2008, la punctul de trecere a frontierei O., în calitate de cetăţean moldovean, i s-a refuzat intrarea în România, Politia de frontiera anulându-i viza de intrare în România ROU 00810045, valabilă de la data de 29 februarie 2008 - 28 august 2008.
Motivul arătat în „Refuzul intrării la frontieră" al P.F. Oancea din data de 17 aprilie 2008 este „C) nu posedă viză valabilă", deşi în preambulul deciziei agentul arăta că viza ROU 00810045, eliberată de Chişinău, este valabilă de la 29 februarie 2008 la 28 august 08, pentru 90 zile.
A mai arătat că la momentul anulării vizei, nu s-a adus la cunoştinţa reclamantului faptul că acesta urmează să fie dat în consemn, în scopul refuzului intrării, drept dovada fiind actele care i-au fost înmânate – „REFUZUL INTRĂRII LA FRONTIERA" din data de 17 aprilie 2008 şi paşaportul cu viza anulată, în care nu se face nici o menţiune cu privire la această măsură.
Printr-o petiţie adresată I.J.P.F. Galaţi, a solicitat să i se comunice motivul anulării vizei din data de 17 aprilie 2008, motivul consemnului de refuz al intrării la frontieră, şi durata acestui consemn emis pe numele lui B.A.
Prin adresa nr. 819759 din 5 noiembrie 2008 I.J.P.F. Galaţi, ne-a comunicat că măsura anulării vizei şi introducerea consemnului nominal la frontiera a fost dispusă de O.R.I. şi I.G.P.F.R., îndrumându-l să se adreseze pentru informaţiile solicitate acestor două instituţii.
Intimatul I.G.P.F. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii, ca urmare a faptului că refuzul intrării la frontieră din data de 17 aprilie 2008, se datorează adresei nr. 2161673 din 31 martie 2008 din care rezultă că, la data de 20 martie 2008, D.G.A.C. din cadrul M.A.E. a aprobat revocarea vizei de scurtă şedere a reclamantului, nr. 810045 din 27 februarie 2008.
Măsura interzicerii intrării în România pe o perioadă de 15 ani, instituită de acest inspectorat, se datorează solicitării S.R.I., în temeiul art. 8 alin. (1), art. 105 alin. (2) şi art. 106 alin. (5) lit. a din OUG nr. 194/2002, raportat la prevederile art. 3 din Legea nr. 51/1991.
La termenul de judecată din data de 14 ianuarie 2009, reclamantul a solicitat introducerea în cauză, a pârâtului S.R.I., instanţa cerându-i să precizeze obiectul cauzei.
Pârâtul S.R.I. a invocat prin întâmpinare, excepţia lipsei de calitate procesuală pasivă, a tardivităţii introducerii acţiunii şi a lipsei procedurii prealabile, iar pe fond, respingerea acţiunii ca nefondată, deoarece acest pârât nu are decât atribuţia de a realiza propuneri cu privire la persoanele despre care există probe ca prezenţa lor pe teritoriul României ar fi de natură să pericliteze siguranţa naţională. La termenul de dezbateri, s-a invocat de către acest pârât şi excepţia lipsei de calitate procesuală pasivă a pârâtului O.R.I.
La data de 11 februarie 2009, reclamantul a formulat cererea de precizare a acţiunii, arătând faptul că acţiunea sa vizează măsura privind interzicerea intrării în România, pe care o contestă, şi o apreciază ca fiind nelegala, măsură care vatămă drepturi, la care se refera art. 1 din Legea 554/2005, a contenciosului administrativ, respectiv, dreptul la libera circulaţie, prevăzut în D.U.D.O. şi C.E.D.O., acte internaţionale ratificate de România.
La termenul de judecată din data de 22 aprilie 2009, instanţa a dispus, în temeiul art. 16 din Legea 554/2004, introducerea în cauză în calitate de pârât, a M.A.E.R., precum şi a I.J.P.F. Galaţi, dispunându-se citarea lor în această calitate.
I.J.P.F. Galaţi a invocat prin întâmpinare, excepţia lipsei de calitate procesuală pasivă a sa, precum şi să se constate că nu poate efectua nici un demers prin care să i se ridice consemnul nominal, fiind lipsit aşadar, de capacitate procesuală pasivă.
Intimatul M.A.E.R. a invocat prin întâmpinare, excepţia lipsei de calitate procesuală pasivă.
La dosar, s-a depus şi înscrisul cu caracter secret, de către pârâtul S.R.I.
Prin sentinţa civilă nr. 2348 din 17 mai 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VllI-a contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive, tardivităţii, lipsei procedurii prealabile, astfel cum au fost invocate de pârâte, ca neîntemeiate.
A respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamantul B.A., în contradictoriu cu pârâţii I.G.P.F., I.J.P.F. Galaţi, M.A.E., O.R.I. şi S.R.I.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Referitor la excepţiile invocate, prima instanţă a apreciat că:
- în privinţa pârâtului S.R.I., Curtea constată faptul că prin acţiunea precizată, s-a solicitat anularea tuturor actelor care au stat la baza emiterii actelor administrative individualizate de către reclamant. Or, propunerea acestui pârât reprezintă un act fundamentator, astfel încât acest pârât are calitate procesuală pasivă;
- în privinţa pârâtului I.J.P.F. Galaţi, Curtea constată faptul că prin acţiunea precizată, reclamantul a solicitat anularea actelor administrative constând în refuzul de intrare pe teritoriul ţării, acte care au fost realizate de către acest pârât, astfel încât acesta are calitate procesuală pasivă;
- în privinţa pârâtului M.A.E.R., s-a constatat faptul că prin acţiunea precizată, s-a solicitat anularea inclusiv a deciziei de anulare a vizei, emisă de către direcţia acestui pârât, astfel încât acesta are calitate procesuală pasivă;
- în privinţa pârâtului O.R.I., s-a constatat faptul că prin acţiunea precizată, reclamantul a solicitat anularea inclusiv a deciziei de anulare a vizei, precum şi a actelor care au stat la baza emiterii ei, astfel încât sub acest aspect, Decizia respectivă s-a realizat ca urmare a propunerii acestui pârât, fapt care atrage calitatea sa procesuală pasivă.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei procedurii prealabile, prima instanţă a constatat faptul că actele depuse la dosarul cauzei, atestă corespondenţa multiplă purtată de către reclamant, cu pârâţii în vederea reglementării situaţiei sale, fapt care atestă realizarea acestei proceduri prealabile reglementate de dispoziţiile Legii nr. 554/2004, astfel încât excepţia este nefondată.
În ceea ce priveşte excepţia de tardivitate cu privire la petitul referitor la interzicerea accesului pe teritoriul României, s-a reţinut că prezenta acţiune a fost introdusă de reclamant, anterior comunicării adresei prin care i s-a adus la cunoştinţă această măsură, în funcţie de care, între altele, acest reclamant şi-a modificat cererea de chemare în judecată, astfel încât excepţia invocată este nefondată.
Sub aspectul fondului, s-au reţinut următoarele considerente:
- în raport de probele administrate, se atestă împrejurarea că reclamantul este perceput ca urmare a conduitei sale efective, ca reprezentând un pericol pentru siguranţa naţională a României, concluzie care decurge în mod deosebit din cuprinsul înscrisului secret depus de către pârâtul S.R.I.;
- reclamantul nu a solicitat şi nu administrat nici o probă în cauză, care să determine concluzia că atitudinea sa în raport cu statul român, nu a fost şi nu este una de natură sa pericliteze valorile constituţionale ale acestuia;
- această situaţie de fapt a determinat în aprecierea instanţei de judecată, aplicarea în mod corect, de către instituţiile publice pârâte în cauză, a procedurii administrative având finalitatea interzicerii intrării acestuia în România, finalitate căreia i se subsumează toate actele administrative contestate în speţă de către reclamant.
A concluzionat prima instanţă că reclamantul se află într-una dintre situaţiile reglementate de art. 8 din OUG nr. 194/2002, iar pârâtele nu au făcut decât să realizeze obligaţiile prevăzute de acest text legal, fie prin propunerea luării acestei măsuri, ceea ce include şi anularea vizei de intrare, fie prin executarea acestei măsuri, concretizate inter alia, în actele administrative de nepermitere a accesului în ţară, la punctul de trecere a frontierei.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs M.P. - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
În motivarea recursului formulat întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., recurentul a arătat că hotărârea atacată a fost pronunţată cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., respectiv instanţa s-a pronunţat şi asupra aspectelor de fond fără a acorda cuvântul părţilor şi procurorului pe acest aspect.
Astfel, apreciază recurentul că hotărârea pronunţată este nelegală, instanţa încălcând principiile oralităţii şi contradictorialităţii cât şi îngrădirea dreptului de apărare al reclamantului, aspecte care atrag nulitatea hotărârii atacate.
Totodată, recurentul a precizat că în privinţa capătului de cerere privind contestarea măsurii interdicţiei de intrare în România, hotărârea fiind irevocabilă conform dispoziţiilor art. 105 alin. (5) din OUG nr. 194/2002 şi în consecinţă criticile formulate vizează celelalte capete de cerere, respectiv măsura anulării vizei şi măsura nepermiteri intrării la frontieră.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 304 pct. 5 şi art. 312 alin. (3) teza a Il-a C. proc. civ.
Intimaţii I.J.P.F. Galaţi şi S.R.I. reprezentat de O.J. - UM 0198 au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului formulat ca nefondat şi menţinerea hotărârii instanţei de fond ca legală şi temeinică.
Analizând sentinţa atacată, în raport de criticile formulate, de dispoziţiile legale incidente în cauză cât şi în temeiul dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul formulat în cauză este nefondat.
Criticile recurentului vizând încălcarea normelor procedurale vizând măsura anulării vizei şi măsura nepermiterii intrării la frontieră nu pot fi reţinute întrucât astfel cum rezultă din practicaua sentinţei civile nr. 2348 din 17 mai 2010, dezbaterile asupra cauzei au avut loc în şedinţa publică din 21 aprilie 2010 fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, amânarea pronunţării fiind dispusă în vederea asigurării posibilităţii părţilor de a depune note scrise.
Astfel fiind, instanţa de control judiciar constată că hotărârea atacată nu a fost pronunţată cu încălcarea normelor procedurale prevăzute de dispoziţiile art. 105 alin. (2) C. proc. civ., respectiv instanţa a rămas în pronunţare după ascultarea părţilor şi a reprezentantului ministerului public.
Pe de altă parte, astfel cum rezultă din formularea cererii, motivele de recurs vizează doar capetele din acţiunea intimatului-reclamant referitoare la anularea vizei şi refuzul intrării la frontieră, măsuri accesorii interzicerii intrării în România, asupra căreia instanţa s-a pronunţat irevocabil prin sentinţa atacată aceasta fiind irevocabilă, conform dispoziţiilor art. 105 alin. (5) din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că în cauză nu este incident motivul de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ. şi în temeiul art. 312 alin. (l) C. proc. civ., va respinge recursul formulat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de M.P. - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, împotriva sentinţei civile nr. 2348 din 17 mai 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VlII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2779/2011. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2789/2011. Contencios. Constatarea calităţii... → |
|---|
