ICCJ. Decizia nr. 2562/2011. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.2562/2011
Dosar nr. 12144/2/2009
Şedinţa publică din 5 mai 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 2846 din data de 14 iunie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VllI-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S. în contradictoriu cu pârâtul M.A.F. şi, în consecinţă, a constatat calitatea acestuia din urmă de lucrător al Securităţii.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, în raport de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, care conţin rapoarte şi note informative redactate de către pârât, în speţă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008, informaţiile conţinute, ce se referă la relaţii ale unor cetăţeni cu persoane străine, apologia modului de viaţă capitalist, încercări de a părăsi ţara, activităţi potrivnice regimului comunist şi considerate periculoase pentru securitatea acestuia, fiind de natură a viza îngrădirea unor drepturi şi libertăţi ale persoanelor respective, în condiţiile în care furnizarea acestor informaţii către organele de securitate a expus persoanele în cauză unor consecinţe negative pentru acestea.
2. Calea de atac exercitată.
2.1. Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs, în termenul legal, pârâtul M.A.F., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând ca temei dispoziţiile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ. şi susţinând, în esenţă, următoarele critici:
- în faţa instanţei de fond a invocat mai multe excepţii care au fost respinse implicit, fără nicio motivare;
- hotărârea instanţei de fond nu cuprinde motivele pe care se sprijină, ori acestea sunt contradictorii şi străine de natura pricinii cu care a fost sesizată;
- instanţa de fond a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii;
- instanţa de fond a pronunţat o hotărâre lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicarea greşită a legii;
- instanţa de fond a ignorat faptul că el nu a contribuit la instrumentarea dosarelor de urmărire ale persoanei care a cerut verificarea sa.
2.2 C.N.S.A.S. a depus Note de şedinţă în cadrul cărora a combătut criticile recurentului-pârât şi a cerut respingerea recursului, susţinând că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică.
3. Soluţia instanţei de recurs.
Recursul formulat este întemeiat şi va fi admis pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
Astfel, instanţa de fond a pronunţat o soluţie nelegală, fără a verifica dacă, în raport cu dispoziţiile legale incidente şi cu documentaţia anexată sesizării, fusese sesizată sau nu, legal de către autoritatea publică reclamantă.
Într-adevăr, obiectul sesizării formulate de C.N.S.A.S. îl reprezintă cererea de constatare a calităţii de lucrător al Securităţii, în ceea ce îl priveşte pe recurentul-reclamant M.A.F., în temeiul dispoziţiilor OUG nr. 24/2004 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.
Potrivit art. 3 din OUG nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare: „Pentru a asigura dreptul de acces la informaţii de interes public, orice cetăţean român, cu domiciliul în ţară sau în străinătate, precum şi presa scrisă şi audiovizuală, partidele politice, organizaţiile neguvernamentale legal constituite, autorităţile şi instituţiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, a candidaţilor la alegerile prezidenţiale, generale, locale şi pentru Parlamentul European, precum şi a persoanelor care ocupă următoarele demnităţi sau funcţii:
a) Preşedintele României;
b) deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European;
c) membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern şi din ministere, director în minister şi asimilaţi ai acestor funcţii, Comisar European;
d) secretarii generali şi secretarii generali adjuncţi ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor două Camere, consilierii prezidenţiali şi de stat;
e) prefecţii, subprefecţii, secretarii generali ai consiliilor judeţene, secretarul general al C.G.M.B.;
f) directori în prefectură, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale, organizate la nivel local;
g) primarii, viceprimarii, consilierii judeţeni, consilierii în C.G.M.B., consilierii locali;
h) directorul şi adjuncţii acestuia în cadrul S.R.I., S.I.E., S.P.P. şi S.T.S., precum şi şeful şi adjunctul acestuia în cadrul structurilor judeţene ale S.R.I. şi ale S.T.S.;
h.l) candidaţii pentru C.N.S.A.S.;
i) personalul diplomatic şi consular;
j) Avocatul Poporului şi adjuncţii acestuia;
k) membrii în C.N.A.;
l) judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv cei din cadrul D.N.A. şi ai D.I.I.C.O.T., judecătorii, procurorii şi prim-grefierii de la instanţele şi parchetele civile şi militare;
m) personalul cu funcţii de conducere, cu excepţia celui prevăzut la lit. c), din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, precum şi ceilalţi ofiţeri şi subofiţeri/agenţi din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;
n) preşedintele, vicepreşedinţii şi consilierii de conturi din cadrul Curţii de Conturi; persoanele cu funcţii de conducere, la nivel naţional şi judeţean, în Garda Financiară şi în organele vamale;
o) preşedintele şi preşedintele de secţie la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului Legislativ, ai C.N.I., preşedintele şi vicepreşedintele A.N.I., persoanele cu funcţii de conducere din A.V.A.S. şi din A.N.F.P., preşedinţii şi membrii Consiliului Concurenţei, ai C.N.V.M., ai I.N.S. şi ai A.N.C.P.I.;
p) membru în consiliile de administraţie ale societăţilor publice de radio şi de televiziune, acţionar, administrator, director, redactor-şef, redactor în serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisă, analiştii politici şi asimilaţii acestora;
q) guvernatorul B.N.R., preşedinte, vicepreşedinte de bancă şi membrii consiliului de administraţie din sectorul bancar;
r) membru, membru corespondent, membru de onoare sau secretar general al Academiei Române ori, după caz, secretar al academiilor de ramură;
s) rectorul, prorectorul, secretarul ştiinţific al senatului universitar, decanul, prodecanul, secretarul ştiinţific de facultate şi şefii de catedră din instituţiile de învăţământ superior de stat şi private;
ş) inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului şcolar judeţean, director de liceu ori de grup şcolar, precum şi director în instituţiile de cultură, la nivel naţional, judeţean, municipal şi local;
t) preşedinte, vicepreşedinte, secretar general şi ceilalţi membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel naţional, judeţean şi local, sau ai unei organizaţii neguvernamentale şi asimilaţii acestor funcţii;
ţ) personalul militar şi civil cu funcţii de conducere, cu excepţia celui prevăzut la lit. c), din Ministerul Apărării şi din statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, conform nomenclatoarelor de funcţii, precum şi comandanţii de unităţi sau echivalente;
u) ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum şi asimilaţii lor de la parohiile din ţară şi din străinătate, la cererea reprezentanţilor cultului religios de care aceştia aparţin;
v) preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general de organizaţii patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional şi asimilaţii acestor funcţii, precum şi ceilalţi membri ai conducerilor executive respective;
w) director al direcţiei de poştă şi telecomunicaţii, şefi de serviciu de poştă şi de telecomunicaţii, şefi de centrală telefonică;
x) persoanele cu funcţie de conducere din direcţiile sanitare judeţene, din direcţiile judeţene de sănătate publică şi a municipiului Bucureşti, din Colegiul Medicilor din România, din casele de asigurări de sănătate, directorii de spitale, precum şi medicii psihiatri, anatomopatologi şi legişti;
y) persoanele cu funcţii de conducere, inclusiv membru al consiliului de administraţie în regii autonome, companii şi societăţi naţionale, societăţi comerciale având ca obiect activităţi de interes public sau strategic, precum şi membrii conducerii fundaţiilor, asociaţiilor şi filialelor care activează pe teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora;
z) persoanele care deţin titlul de luptător pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989".
Or, din actele şi lucrările dosarului nu rezultă că recurentul-pârât s-ar fi aflat într-una dintre situaţiile de mai sus, ori ar fi deţinut una dintre funcţiile şi calităţile enumerate de norma citată.
De altfel, în cererea de sesizare a instanţei de contencios administrativ, autoritatea publică intimată a invocat ca temei legal dispoziţiile art. l alin. (7) şi art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
Într-adevăr, potrivit art. l alin. (7) din OUG nr. 24/2008, „persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeaşi şi pentru lucrătorii Securităţii identificaţi în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă".
Deci, din interpretarea sistematica şi teleologică a textului legal citat mai sus, rezultă în primul rând că, atunci când nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 3 din OUG nr. 24/2008, verificarea unei persoane care a aparţinut fostelor structuri ale Securităţii se poate face doar la cererea unei persoane îndreptăţite, adică a unei persoane care a fost subiect al unui dosar de urmărire din partea fostelor structuri ale Securităţii.
Totodată, în al doilea rând, rezultă că cererea de aflare a identităţii şi de verificare a calităţii de lucrător al Securităţii îi poate viza exclusiv pe ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului persoanei îndreptăţite, care a formulat cererea.
Aceeaşi concluzie rezultă şi din interpretarea dispoziţiilor art. 27 alin. (l) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al C.N.S.A.S. (M. Of. nr. 189/9.01.2009), potrivit cărora „petiţionarul îndreptăţit, luând cunoştinţă de conţinutul dosarului, poate solicitat în scris C.N.S.A.S., demararea procedurilor pentru a afla identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului".
Deci, cu alte cuvinte, instanţa de fond era obligată ca, mai înainte de a analiza dacă activitatea desfăşurată de recurentul-pârât în perioada când a deţinut funcţia de ofiţer în structurile fostei Securităţi, îndeplineşte condiţiile art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008, să stabilească în mod neechivoc faptul că acesta a contribuit la completarea dosarului de urmărire a persoanei îndreptăţite care a formulat cererea de verificare.
Or, în cauză este necontestat că recurentul-pârât a fost verificat la cererea formulată de petenta B.S. pentru motivul că ar fi contribuit la instrumentarea dosarului acesteia, dar în conţinutul Notei de constatare cât şi al celorlalte acte aflate la dosarul cauzei rezultă că recurentul-reclamant a contribuit la instrumentarea dosarelor altor persoane, care, însă, nu au formulat cerere de verificare, în temeiul art. l alin. (7) şi (8) din OUG nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
În acelaşi sens, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a mai pronunţat, în situaţii similare şi prin alte decizii (ex. Decizia nr. 1582).
Astfel, instanţa de fond nu a manifestat rol activ în ceea ce priveşte înlăturarea acestei contradicţii şi nu a cerut autorităţii publice reclamante să probeze afirmaţia că pârâtul ar fi contribuit la instrumentarea dosarului persoanei care a cerut verificarea acestuia, cerinţă care constituia o condiţie de legalitate pentru sesizarea instanţei în temeiul art. l alin. (7) din OUG nr. 24/2008.
În concluzie, instanţa de fond a pronunţat o soluţie nelegală care va fi desfiinţată, cauza, urmând să fie trimisă pentru rejudecare, aceleiaşi instanţe, care, potrivit art. 314 C. proc. civ., va verifica celelalte critici din recurs ca apărări de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de către M.A.F. împotriva Sentinţei civile nr. 2846 din 14 iunie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VllI-a de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2558/2011. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 2606/2011. Contencios → |
|---|
