ICCJ. Decizia nr. 2788/2011. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2788/2011
Dosar nr. 26605/3/2008
Şedinţa publică din 17 mai 201.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul D.D., să se constate calitatea pârâtului de lucrător al Securităţii.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâtul a fost verificat la cererea numitului C.V., iar din cuprinsul notei de constatare nr. S/DI/I din 20 iunie 2008 şi din înscrisurile ataşate cererii, pârâtul a avut deţinut gradul de maior în 1967 şi funcţia de şef Serviciu 3 din cadrul Direcţiei Regionale Cluj, respectiv colonel în 1976, 1981 şi şef al Inspectoratului Judeţean Alba. A mai arătat că, în cadrul atribuţiilor sale de serviciu, pârâtul a dispus măsuri împotriva unei persoane lucrate prin dosar individual de urmărire în urma identificării sale ca autor al unor înscrisuri duşmănoase.
De asemenea, reclamantul a mai susţinut că pârâtul, în calitate de Şef al Inspectoratului Judeţean Alba a raportat măsurile dispuse şi întreprinse pe linia Arta – Cultură dispunând supravegherea informativă a persoanelor din mediul literar şi artistic, în anul 1981, precum şi din sectorul justiţie.
Prin sentinţa civilă nr. 2837 din 21 octombrie 2009, Tribunalul Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a instanţei de contencios administrativ, pe care instanţa de fond a analizat-o cu prioritate, respingând-o în temeiul dispoziţiilor art. 11 din OUG nr. 24/2008.
Prin sentinţa civilă nr. 1276 din 12 martie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiată excepţia necompetenţei materiale a instanţei de contencios administrativ.
A admis acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi a constatat calitatea pârâtului D.D. de lucrător al Securităţii.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că din nota de constatare şi din înscrisurile ataşate cererii se constată că pârâtul a deţinut gradul de maior în 1967 şi funcţia de Şef serviciu 3 din cadrul Direcţiei Regionale Cluj, respectiv colonel în 1976, 1981 şi şef al Inspectoratului Judeţean Alba şi în aceste calităţi a întocmit mai multe dosare informative pe numele unor persoane urmărite, semnând documentele din dosare.
A mai constatat prima instanţă că documentele care atestă calitatea de lucrător al Securităţii a pârâtului sunt apte a reliefa faptul că acesta a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, cum ar fi dreptul la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor, prevăzute de Constituţia României din 1965 şi dreptul la libera circulaţie prevăzut de art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice, fiind astfel îndeplinite cerinţele art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul D.D., pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Motivele de recurs se încadrează în dispoziţiile art. 304 pct. 3, 7, 8 şi 9 C. proc. civ.
Primul motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ., critică sentinţa de fond prin care s-a respins excepţia de necompetenţă materială invocată de recurent. Se arată că hotărârea a fost pronunţată de o instanţă necompetentă material, respectiv Secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti.
În raport de dispoziţiile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ., recurentul în motivele de recurs invocă mai multe aspecte de nelegalitate şi netemeinicie.
Primul vizează excepţia lipsei calităţii de reprezentant a autorităţii reclamante respectiv a Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi pe cale de consecinţă a lipsei calităţii procesuale active.
Al doilea vizează faptul că sentinţa recurată cuprinde o motivare sumară şi în contradicţie cu probele administrate. Se susţine de recurent că nu s-a analizat de instanţa de fond, care a admis acţiunea formulată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi a constatat calitatea de lucrător al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe pârât, în mod corect actele depuse de reclamant, în susţinerea notei de constatare. Se arată că din actele prezentate, simple copii xerox nu rezultă îndeplinirea condiţiilor cumulative prevăzute de art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008.
Se arată că în cazul persoanelor urmărite de Securitate acestea reprezentau un pericol real pentru societate fiind recidivişti, persoane care desfăşurau activităţi fasciste sau legionare, persoane urmărite penal pentru săvârşirea unor infracţiuni de drept comun.
Recurentul arată că instanţa de fond a făcut o greşită aplicare a legii, respectiv a dispoziţiilor art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008, pe de o parte pentru că activităţile desfăşurate de pârât nu au vizat şi nu au avut ca efect suprimarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului şi pe de altă parte activităţile de urmărire nu au produs efecte negative pentru persoanele urmărite de către organele de Securitate.
Analizând recursul declarat, în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază ca nefondat, în cauză nefiind îndeplinite condiţiile motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 5, 7, 8 şi 9 C. proc. civ.
Primul motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., nu poate fi reţinut.
Sentinţa atacată a fost pronunţată de instanţa competentă – Secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti, conform art. 11 din OUG nr. 24/2008, neputând fi reţinută susţinerea privind încălcarea competenţei materiale a unei alte instanţe.
Motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ., care privesc legalitatea şi temeinicia sentinţei atacate nu sunt fondate.
Sentinţa de fond prin care s-a admis acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi s-a constatat calitatea de lucrător al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe pârâtul-recurent este motivată în fapt şi în drept şi este dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008.
Nu se poate reţine existenţa unei motivări contradictorii în raport de soluţia pronunţată în cauză nefiind încălcate dispoziţiile art. 261 alin.(5) C. proc. civ. Excepţia lipsei calităţii de reprezentant a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii nu este întemeiată, autoritatea intimată având competenţa materială, conform dispoziţiilor art. 1 – 11 alin. (1), (2) şi (3) din OUG nr. 24/2008 de a sesiza instanţa competentă pentru a se constata calitatea de lucrător sau de colaborator a persoanei care a făcut obiectul sesizării.
În cazul recurentului, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a fost sesizat prin cererea de verificare nr. P 5608/07 din 20 mai 2008, formulată de numitul C.V. în ceea ce priveşte instrumentarea dosarului de urmărire deschis pe numele C.N. – fila 13 dosar Tribunalul Bucureşti.
Pe fond, sentinţa atacată este dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008, fiind îndeplinite condiţiile cumulative pentru a se constata calitatea de lucrător al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe recurentul-pârât.
A avut în perioada legală, în concret 1967 – 1981 calitatea de ofiţer al Securităţii şi în această calitate necontestată, în scopul aplicării politicii totalitare comuniste a desfăşurat activităţi de urmărire specifice care au îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului. Nu pot fi reţinute susţinerile din recurs deoarece o parte din persoanele urmărite nu erau persoane cu antecedente penale, iar în concret pentru o parte din persoanele urmărite activităţile specifice desfăşurate de recurent vizau libertatea religioasă, libertatea de exprimare, verificarea afirmaţiilor denigratoare la adresa politicii statului, legături cu cetăţenii străini.
Iar în raport de aceste verificări, activitatea desfăşurată de recurent se încadrează în dispoziţiile art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008.
Faţă de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 312 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat menţinând ca legală şi temeinică sentinţa pronunţată de instanţa de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de D.D., împotriva sentinţei civile nr. 1276 din 12 martie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 17 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2780/2011. Contencios. Despăgubire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2792/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
