ICCJ. Decizia nr. 2919/2011. Contencios. Cetăţenie. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2919/2011
Dosar nr. 107/2/2009
Şedinţa publică din 20 mai 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 1181 din 19 martie 2009 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ, a respins acţiunea formulată de reclamanta V.E. ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a apreciat că adresa răspuns din data de 22 octombrie 2008 emisă de pârât către reclamantă nu reprezintă un refuz nejustificat de soluţionare a cererii reclamantei având ca obiect primirea cererii de redobândire a cetăţeniei române şi înaintarea de îndată către Comisia pentru Cetăţenie.
A mai apreciat Curtea că în cauză nu se poate reţine culpa autorităţii pârâte invocată de reclamantă, iar raportat la data formulării primei cereri 27 iunie 2008 nu a fost depăşit termenul rezonabil de soluţionare în raport de dispoziţiile art. 10 al Convenţiei Europene pentru Cetăţenie.
In ceea ce priveşte capătul subsidiar al acţiunii privind acordarea daunelor morale, Curtea a apreciat că este neîntemeiat, în cauză nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 18 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, reclamanta nesuferind un prejudiciu moral pentru neprimirea cererii de redobândire formulată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, în termenul prevăzut de lege, reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând motivul de modificare sau casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., respectiv „când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii".
Susţine recurenta, în motivarea recursului, că în mod eronat a considerat instanţa de fond că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile existenţei unui refuz nejustificat în sensul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004.
A mai susţinut recurenta că sunt încălcate şi prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât soluţionarea unor astfel de cereri într-un termen rezonabil presupune primirea promptă şi necondiţionată a unor astfel de cereri.
Recursul este fondat şi va fi admis conform celor ce se vor arăta în continuare.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, modificată şi completată prin Legea nr. 262/2007 "orice persoană care se considerată vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată".
În speţă, recurenta-reclamantă s-a adresat cu o primă cerere scrisă Secţiei Consulare a Ambasadei României din Chişinău la data de 27 iunie 2008, instituţie competentă conform Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, astfel cum a fost modificată şi republicată, să primească cererile de redobândire a cetăţeniei române din partea solicitanţilor.
Cu toate că a revenit în acelaşi sens şi la 20 octombrie 2008 şi respectiv 3 decembrie 2008, Consulatul României de la Chişinău nu i-a înaintat nici un răspuns în sensul solicitat, aşa încât reclamanta a fost vătămată în dreptul ei, acela de a i se înregistra cererile de redobândire a cetăţeniei române, drept conferit de Legea cetăţeniei române nr. 21/1991.
Instanţa de fond a considerat în mod eronat faptul că este justificat refuzul pârâtului de a înregistra cererile formulate de reclamantă, dat fiind faptul că sunt înregistrate foarte multe cereri de acest gen, formulate de cetăţeni ai Republicii Moldova.
De reţinut, că în speţă nu este vorba de soluţionarea unor astfel de cereri, ci de fixarea unui termen pentru înregistrarea lor, acest lucru refuzându-i-se recurentei-reclamante.
Or, aceasta are dreptul într-o primă fază la depunerea şi înregistrarea cererilor de redobândire a cetăţeniei române, urmând ca acestea să fie soluţionate în ordinea depunerii lor într-un termen rezonabil.
Aşa fiind se constată că în speţă, prin refuzul nejustificat al pârâtului de a stabili un termen pentru ca recurenta - reclamantă să depună cererile şi actele necesare redobândii cetăţeniei române, aceasta a fost vătămată în drepturile ei conform art. 1 din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, drepturi prevăzute de Legea nr. 21/1991.
Drept consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., recursul va fi admis, iar sentinţa instanţei de fond modificată în sensul obligării pârâtului Ministerul Afacerilor Externe să primească cererea de redobândire a cetăţeniei române formulată de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de V.E. împotriva sentinţei nr. 1181 din 19 martie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că obligă pârâtul Ministerul Afacerilor Externe să primească cererea de redobândire a cetăţeniei române formulată de reclamanta V.E.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2917/2011. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 2920/2011. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
