ICCJ. Decizia nr. 3032/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3032/2011
Dosar nr. 12786/2/2010
Şedinţa publică din 25 mai 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată în Dosarul nr. 12786/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti, reclamanta C.E. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâţii C.S.M. şi U.N.J. din România, în temeiul dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 554/2004, să se dispună suspendarea executării dispoziţiilor art. I pct. 11 din Hotărârea nr. 564/2008 şi art. I pct. 3 şi 4 din Hotărârea nr. 1314/2008 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a C.S.M., aprobat prin Hotărârea nr. 326/2005 a Plenului C.S.M., până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei având ca obiect anularea acestor acte administrative.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, prin prevederile actelor contestate pe calea acţiunii în anulare, pârâtul C.S.M. a stabilit în mod nelegal procedura de constatare a încălcării normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor. Reclamanta a considerat că pârâtul a adoptat această procedură prin exces de putere, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi constituţionale care-i limitează competenţa de reglementare în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, ceea ce este de natură să-i afecteze statutul său profesional de o manieră publică şi prezintă un interes public major, sub aspectul respectării legii de către autoritatea publică recunoscută prin dispoziţiile art. 133 alin. (1) din Constituţie ca garant al independenţei justiţiei.
Prin încheierea dată în Şedinţa publică din 21 februarie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, admis cererea formulată de reclamantă şi a dispus suspendarea executării dispoziţiilor art. I pct. 11 din Hotărârea nr. 564/2008 şi art. I pct. 3 şi 4 din Hotărârea nr. 1314/2008 pentru modificarea şi completarea regulamentului de organizare şi funcţionare a C.S.M., aprobat prin Hotărârea nr. 326/2005 a Plenului C.S.M., până la soluţionarea irevocabilă a cauzei având ca obiect anularea acestor acte.
Hotărând astfel, instanţa de fond a constatat că sunt îndeplinite în cauză condiţiile prevăzute de art. 14 alin. (1) şi art. 15 din Legea nr. 554/2004, atât prin existenţa unui caz bine justificat, faţă de argumentele de fapt şi de drept din acţiune, de natură a crea o îndoială serioasă asupra legalităţii actelor contestate, cât şi prin cerinţa unei pagube iminente pentru reclamantă.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs pârâtul C.S.M., solicitând ca în temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 7 şi pct. 9 C. proc. civ., să fie modificată hotărârea atacată, în sensul respingerii cererii de suspendare a executării formulată de reclamanta C.E.
Recurenta a susţinut că, încheierea dată în cauză, au fost greşit însuşite apărările nedovedite ale intimatei – reclamante şi s-a constatat îndeplinirea condiţiilor cumulative prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi anume, existenţa unui caz bine justificat şi prevenirea unei pagube iminente.
Referitor la condiţia cazului bine justificat, recurenta a arătat că motivele de fapt şi de drept invocate în cererea de anulare a actelor administrative contestate nu sunt de natură a crea nici măcar o aparenţă de nelegalitate a acestora şi cu atât mai puţin, o îndoială serioasă în privinţa legalităţii lor, cum fără temei a reţinut instanţa de fond.
Recurenta a considerat că este greşită şi concluzia instanţei de fond privind îndeplinirea celei de-a doua cerinţe legale privind existenţa unei pagube iminente, arătând că, pretinsa afectare a statutului profesional al intimatei – reclamante şi incidenţa unui interes public major nu au fost dovedite în cauză şi nu reprezintă un prejudiciu material viitor şi previzibil, conform dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de dispoziţiile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte va admite prezentul recurs, pentru următoarele considerente.
Dispoziţiile art. 361 şi art. 362 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a C.S.M. , aprobat prin Hotărârea nr. 326/2005 a Plenului C.S.M., prevăd procedura de constatare a încălcării normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi de soluţionare a sesizărilor formulate în asemenea cazuri de comisia de disciplină sau de inspecţia judiciară.
Această reglementare a fost modificată şi completată prin art. I pct. 11 din Hotărârea nr. 564/2008 şi art. I pct. 3 şi 4 din Hotărârea nr. 1314/2008 adoptate de Plenul C.S.M. şi a fost contestată de intimata - reclamantă C.E. pe calea acţiunii în anulare formulată în Dosarul nr. 12.786/2/2010, aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Cererea formulată de intimata – reclamantă în acest dosar pentru suspendarea executării actelor administrative contestate a fost greşit admisă prin încheierea din 21 februarie 2011, constatându-se neîntemeiat că sunt îndeplinite condiţiile impuse de lege pentru măsura provizorie solicitată până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.
Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7 din aceeaşi lege, a autorităţii publice emitentă a actului, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond.
Pentru aceleaşi motive, suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, în condiţiile prevăzute de art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, prin cererea adresată instanţei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat şi în acest caz, măsura de suspendare poate fi dispusă până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.
Din motivarea cererii de chemare în judecată şi din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă îndeplinirea primei condiţii prevăzute de dispoziţiile legale susmenţionate cu privire la existenţa unor cazuri bine justificate, în sensul definit de art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, ca fiind împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.
Instanţa de fond a apreciat în mod greşit că a fost dovedită în cauză îndeplinirea acestei cerinţe prin motivele de nelegalitate invocate de intimata - reclamantă, deşi conţinutul lor referitor la excesul de putere şi depăşirea competenţei de reglementare vizează fondul pricinii, care nu poate fi examinat decât în cadrul acţiunii în anulare şi nu în procedura judiciară desfăşurată în baza dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Pentru acelaşi considerent, nu pot constitui obiectul judecăţii susţinerile invocate în recurs de intimata – reclamantă cu privire la caracterul normativ sau individual al actelor administrative pentru care s-a formulat acţiunea în anulare.
Măsura de suspendare a executării actelor administrative contestate nu a fost justificată în cauză nici prin necesitarea de a se preveni producerea unei pagube iminente, definită în art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004, ca prejudiciul material viitor şi previzibil sau după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public.
Intimata – reclamantă nu a dovedit susţinerile sale privind îndeplinirea acestei cerinţe legale, întrucât prin obiectul lor de reglementare , actele deduse judecăţii nu sunt susceptibile să-i afecteze statutul profesional până la soluţionarea irevocabilă a acţiunii în anulare, iar existenţa unui interes public major nu poate fi examinată în cauză, fiind prevăzută de art. 14 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 în ipoteza formulării cererii de suspendare a actului administrativ normativ de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare.
De altfel, neîndeplinirea acestei condiţii legale rezultă implicit din cererile depuse la instanţa de fond de intimata – reclamantă la data de 24 martie 2011, prin care a solicitat scoaterea de pe rol a Dosarului nr. 12786/2/2010, motivând că acesta a fost prematur constituit, ca urmare a pronunţării sentinţei civile nr. 5248 din 21 decembrie 2010 în Dosarul nr. 2906/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti, având ca obiect anularea rezoluţiei emisă în baza art. 361 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a C.S.M. de Comisia de disciplină pentru judecători la data de 17 decembrie 2009 pentru sesizarea secţiei pentru judecători din cadrul C.S.M. pentru a se aprecia dacă au fost încălcate dispoziţiile art. 9 alin. (2) din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.
Intimata – reclamantă a învederat prin cele două cereri că au devenit caduce măsurile dispuse de instanţa de fond la 21 februarie 2011, cu motivarea că, executarea sentinţei civile nr. 5248 din 21 decembrie 2010, este suspendată prin efectul declarării recursului, conform prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
Pentru considerentele expuse, se constată că intimata – reclamantă nu a dovedit îndeplinirea condiţiilor cumulative prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi pe cale de consecinţă, cererea acesteia de suspendare a executării actului administrativ a fost greşit admisă.
Faţă de toate aceste motive şi în baza prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite prezentul recurs declarat de C.S.M. şi va modifica încheierea atacată, în sensul respingerii cererii formulată de intimata - reclamantă pentru suspendarea executării dispoziţiilor art. 361 şi art. 362 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a C.S.M., aprobat prin Hotărârea nr. 326/2005 a Plenului C.S.M., astfel cum au fost modificate şi completate prin art. I pct. 11 din Hotărârea nr. 564/2008 şi art. I pct. 3 şi 4 din Hotărârea nr. 1314/2008 adoptate de Plenul C.S.M.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C.S.M. împotriva încheierii de şedinţă din 21 februarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 12786/2/2010.
Modifică hotărârea atacată în sensul că respinge cererea de suspendare a executării hotărârii formulată de reclamanta C.E., ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3027/2011. Contencios. Despăgubire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3033/2011. Contencios. Cetăţenie. Recurs → |
|---|
