ICCJ. Decizia nr. 315/2011. Contencios

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 315/2011

Dosar nr. 5165/2/2009

Şedinţa publică de la 21 ianuarie 2011

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.Prima instanţă

a) Cerere de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată sub nr. 5165/2/2009, la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta V.G. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, obligarea acestuia să emită un act administrativ prin care să completeze tabelul - anexa 2 H.G. nr. 424/2008, cuprinzând imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică I „construcţie autostrăzii Bucureşti - Braşov, tronsonul Bucureşti - Ploieşti, pe teritoriul localităţii Voluntari, judeţul Ilfov, în sensul de a fi cuprins în acest tabel imobilul proprietatea sa, compus din teren în suprafaţă de 949,27 mp cu destinaţia curţi-construcţii, situat în oraşul Voluntari, identificat cu nr. cadastral 951/2/1/1 împreună cu o suprafaţă de 48,88 mp, reprezentând cota indiviză de 2,67% din drumul de servitute în suprafaţă totală de 1839,84 mp, înscris în cartea funciară nr. 4702 a localităţii Voluntari.

reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la executarea hotărârii în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă, sub sancţiunea penalităţii de 100 lei/zi de întârziere, precum şi a aplicării amenzii prevăzute de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că a dobândit terenul prin act de donaţie, certificat sub nr. 307 din 08 iunie 2008 la BNP D.S., dreptul său de proprietate fiind înscris în cartea funciară a localităţii Voluntari, judeţul Ilfov, prin încheierea 42240 din 22 iunie 2006 a OCPI Ilfov.

La data de 04 februarie 2009 a primit comunicarea încheierii nr. 186036 din 08 decembrie 2008 a OCPI Ilfov, prin care a luat la cunoştinţă despre notarea în favoarea Statului Român prin C.N.A.D.R. SA a faptului că o suprafaţă de 6 mp este supusă exproprierii în temeiul Legii nr. 198/2004.

Reclamanta a precizat că s-a adresat cu o cerere de despăgubire în condiţiile art. 5 din Legea nr. 198/2004, însă cererea nu i-a fost soluţionată până în prezent, cu motivarea că nu se regăseşte pe lista anexă la H.G. nr. 424/2004 cuprinzând persoanele şi imobilele ce urmează a fi expropriate.

b) Întâmpinarea formulată în cauză

La termenul din data de 08 decembrie 2009, pârâtul Guvernul României a invocat excepţia tardivităţii formulării acţiunii, arătând că Hotărârea Guvernului ce se solicită a fi completată, cu nr. 424/2008, a fost publicată în Monitorul Oficial al României la data de 23 aprilie 2008, la data promovării acţiunii la instanţa de contencios administrativ - 09 iunie 2009, termenul de 1 an prevăzut de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 fiind depăşit.

Pe fondul cauzei pârâtul a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

c) Sentinţa şi considerentele primei instanţe

Prin sentinţa nr. 4332 din 8 decembrie Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia prematurităţii cu privire la cel de al doilea capăt al cererii de chemare în judecată şi în consecinţă l-a respins ca prematur, a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta V.G. şi a obligat autoritatea pârâtă să emită un act administrativ prin care să completeze Tabelul anexă 2 la H.G. nr. 424/2008, prin includerea imobilului proprietatea reclamantei situat i în oraşul Voluntari, judeţul Ilfov, identificat cu număr cadastral 951/2/1/1, în suprafaţă de 619 mp., din totalul de 949,37 mp, supus exproprierii, în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 198/2004.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a reţinut următoarele:

Cu privire la excepţia tardivităţii formulării acţiunii, în raport de data publicării în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern ce se solicită a fi completată, Curtea a reţinut că reclamanta s-a adresat cu o cerere către Guvernul României prin care solicita includerea pe tabelul anexă la Hotărârea de Guvern şi a proprietăţii sale, la data de 21 aprilie 2009, aşa cum reiese din confirmarea de primire anexată la fila 21 dosar.

Cum acesta nu a formulat un răspuns în termenul legal de 30 de zile, în mod corect reclamanta s-a adresat instanţei de contencios administrativ cu respectarea dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004.

Cu privire la fondul cauzei, s-a apreciat că reclamanta este proprietara terenului identificat cu nr. cadastral 951/2/1/1 situat în oraşul Voluntari, jud. Ilfov, tarlaua 44, parcela 928/20, reprezentând lotul 1 în suprafaţă de 949,37 mp cu următoarele vecinătăţi: N - proprietar G.C., E - lotul 2, Sud - drum de servitute, Vest - fosta proprietate G.L., precum şi a unei suprafeţe de 48,88 mp, reprezentând cota indiviză de 2,67% cu destinaţia drum de servitute, conform actului de donaţie autentificat sub nr. 307 din 08 iunie 2006 la BNP D.S. (fil.9 dosar).

Imobilul proprietatea reclamantei a fost înscris în cartea funciară nr.4702 a comunei Voluntari, prin încheierea nr. 42240 din 22 iunie 2006 a OCPI Ilfov.

La data de 04 februarie 2009, reclamanta a primit comunicarea încheierii nr. 186036 din 18 februarie 2008 a OCPI Ilfov, din care rezultă că a fost notată în cartea funciară menţiunea că imobilul în suprafaţă de 619 mp (593 + 26 mp ) din totalul de 949,37 mp identificat cu nr. cadastral 951/2/1/1, înscris în C.F. 4702, este supus exproprierii în temeiul Legii nr. 198/2004, în favoarea Statului Român prin C.N.A.D.N.R. S.A.

împotriva încheierii nr. 186036/812/2008, reclamanta a formulat plângere solicitând radierea notării privind supunerea imobilului procedurii exproprierii.

Prin sentinţa nr. 2086 din 13 aprilie 2009, Judecătoria Buftea a respins plângerea ca neîntemeiată, arătând că cererea de notare a faptului că imobilul este supus exproprierii se încadrează în faza de întocmire a documentaţiei tehnico-economică şi constituie o fază prealabilă aprobării de către Guvern a unei hotărâri prin care să se stabilească amplasamentul lucrării şi declanşarea procedurii de expropriere a imobilelor care constituie amplasamentul.

A concluzionat Curtea că vătămarea reclamantei rezidă în faptul că deşi imobilul teren proprietatea sa a fost afectat de intenţia statului de expropriere, prin notarea acesteia în C.F. a oraşului Voluntari nr. 4702, conform încheierii nr. 186036 din 04 decembrie 2008, nu se regăseşte pe lista imobilelor ce urmează a fi expropriate, aprobată prin Hotărâre de Guvern.

2. Instanţa de recurs

împotriva sentinţei nr. 332 din 8 decembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti a declarat recurs Guvernul României.

a) Motivele de recurs

În motivele de recurs s-a susţinut că soluţia instanţei de fond este greşită, sub aspectul respingerii excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, a necompetenţei materiale, a lipsei calităţii procesuale pasive şi a excepţiei necompetenţei materiale.

Referitor la excepţia inadmisibilităţii, s-a precizat că potrivit art. 10 din Legea nr. 198/2004 competenţa de soluţionare aparţine instanţei de drept comun, situaţie în care instanţa de contencios administrativ nu este competentă să soluţioneze cererea formulată de reclamant.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive s-a arătat că nu există un raport juridic obligaţional între reclamantă şi pârât, Guvernul României, care să poată fi transpus într-un raport de drept procesual.

S-a precizat, în acest sens că, în materia exproprierii, Guvernul are competenţele limitate potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 198/2004, respectiv numai competenţa de a stabili suma globală a despăgubirilor.

Recurentul a susţinut că, potrivit art. 7 alin. (4) din Legea nr. 198/2004, expropriatorul procedează la regularizarea datelor de identificare a imobilelor supuse exproprierii şi la actualizarea tabelelor, fără a mai fi necesară modificarea hotărârii Guvernului.

S-a criticat soluţia de respingere a excepţiei de tardivitate, în sensul că termenul de introducere a acţiunii trebuie calculat de la data adoptării H.G. nr. 424/2008, şi nu de la data refuzului.

A fost invocată excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, cu motivarea că prin decizia Tribunalului Bucureşti a fost anulată încheierea de carte funciară, soluţie menţionată şi în recurs, astfel încât reclamanta nu mai are un drept vătămat.

b) Întâmpinarea formulată în cauză

Reclamanta-intimată a formulat Întâmpinare, solicitând respingerea recursului, cu motivarea că prin acţiune s-a cerut completarea Hotărârii de Guvern şi ca urmare a unui act al unei autorităţi administrative, fără a avea legătură cu procedura din Legea nr. 198/2004, situaţie în care acţiunea este admisibilă, iar raportat la obiectul acesteia, Guvernul are calitate procesuală pasivă.

Cu privire la tardivitatea cererii de chemare în judecată, s-a precizat că la 16 aprilie2009 s-a solicitat modificarea Anexei 2 a H.G. nr. 424/2008, în sensul de a se completa această anexă şi cu propunerea sa, că termenul de introducere a acţiunii începe să curgă de la 09 iunie 2009, când i s-a comunicat răspunsul.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei s-a precizat prin neincluderea în hotărârea de Guvern, i-a fost afectat dreptul de proprietate, deoarece terenul este efectiv cuprins în amplasamentul de expropriat.

c) Analiza motivele de recurs

Înalta Curte, examinând sentinţa primei instanţe, probele cauzei, motivele de recurs şi legislaţia aplicabilă reţine că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce se vor enunţa în continuare.

Situaţia de fapt

Prin H.G. nr. 424/2009 s-a aprobat amplasamentul lucrării de utilitate publică „Construcţia autostrăzii Bucureşti - Braşov, tronsonul Bucureşti - Ploieşti, pe teritoriul localităţii Voluntari, judeţul Ilfov, imobilele supuse exproprierii fiind menţionare în tabelul anexa 2.

Imobilul proprietatea reclamantei se află pe amplasamentul lucrării, însă nu a fost inclus în anexa 2, astfel că nu se pot acorda acesteia despăgubiri.

Reclamanta a solicitat includerea imobilului în anexa 2 a H.G. nr. 424/2008.

Legislaţia aplicabilă

Legea nr. 198/2004, art. 4 alin. (1) - Pe baza documentaţiei tehnico-economice prevăzute la art. 3, Guvernul aprobă, prin hotărâre, amplasamentul lucrării, declanşarea procedurii de expropriere a imobilelor care constituie amplasamentul, suma globală estimată a despăgubirilor, termenul în care aceasta se virează într-un cont bancar deschis pe numele expropriatorului şi sursa de finanţare.

art. 10 alin. (1) - Cererile adresate instanţei judecătoreşti pentru stabilirea, în contradictoriu cu statul român sau cu unităţile administrativ-teritoriale, după caz, a dreptului la despăgubire pentru expropriere şi a cuantumului acesteia sunt scutite de taxa judiciară de timbru şi sunt de competenţa instanţelor de drept comun

Înalta Curte arată că excepţia inadmisibilităţii acţiunii este nefondată, aşa cum corect a apreciat instanţa de fond.

Recurentul a susţinut că potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 198/2004 cererile având ca obiect dreptul la despăgubire se soluţionează de instanţa de drept comun şi astfel este exclusă cenzura instanţei de contencios administrativ.

Înalta Curte, precizează că în temeiul art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 nu pot fi atacate în contencios administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede, prin lege o altă procedură.

Însă, în cauza prezentă, obiectul acţiunii îl constituie completarea anexei 2 la H.G. nr. 424/2008 şi nu stabilirea dreptului de despăgubire pentru expropriere.

Imobilul reclamantei nu a fost înscris în tabelul cu imobilele supuse exproprierii, iar aceasta a formulat acţiune tocmai pentru că, deşi imobilul se afla în zona de amplasament a autostrăzii, amplasament aprobat prin H.G. nr. 424/2008, totuşi s-a omis să fie trecut şi acest imobil.

Obiectul litigiului nu se circumscrise reglementării incluse în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 198/2008 şi ca urmare nu este cazul finelui de neprimire reglementat în Legea nr. 554/2004, instanţa de contencios administrativ fiind competentă să soluţioneze acţiunea reclamantei având ca obiect refuzul Guvernului de a include în anexa 2 la H.G. nr. 424/2008, imobilul proprietatea reclamantei.

Pentru aceleaşi considerente şi excepţia de necompetenţă materială este nefondată.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, Guvernul are calitate procesuală pasivă întrucât prin acţiune s-a cerut completarea anexei 2 la H.G. nr. 424/2008, ori această completare constituie atributul Guvernului, care potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 198/2004, aprobă prin hotărâre amplasamentul lucrării şi declanşarea procedurii de expropriere a tuturor imobilelor care constituie coridorul de expropriere.

Critica referitoare la tardivitatea acţiunii este nefondată.

Reclamanta nu a solicitat anularea H.G. nr. 424/2008, ci obligarea pârâtului la completarea anexei 2, ca urmare termenul de introducere a acţiunii nu se calculează de la data publicării sau luării la cunoştinţă de hotărârea de guvern, ci de la data exprimării refuzului de a se completa anexa 2, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond.

Motivul de recurs privind lipsa calităţii procesuale active a reclamantei este neîntemeiat.

S-a susţinut că prin anularea încheierii de carte funciară reclamanta nu mai are un drept vătămat.

Înalta Curte precizează că vătămarea s-a produs prin neincluderea imobilului în anexa 2 a H.G. nr. 424/2008, deşi amplasamentul lucrării cuprinde şi terenul reclamantei, iar nu prin încheierea de carte funciară.

Pe fondul litigiului, sentinţa atacată este legală şi temeinică, H.G. nr. 424/2008, urmând a fi completată şi cu terenul proprietatea reclamantei, care se află amplasat pe coridorul de expropriere, constituind amplasamentul autostrăzii Bucureşti - Braşov, tronsonul Bucureşti-Ploieşti, pe teritoriul localităţii Voluntari.

d) Soluţia instanţei de recurs

Având în vedere considerentele prezentei decizii, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul se va respinge, se va menţine sentinţa atacată, ca fiind legală şi temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de Guvernul României împotriva sentinţei nr. 4332 din 8 decembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 21 ianuarie 2011.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 315/2011. Contencios