ICCJ. Decizia nr. 3372/2011. Contencios. Pretentii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3372/2011
Dosar nr. 7259/2/2009
Şedinţa publică din 9 iunie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 2384 din 18 mai 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă excepţia inadmisibilităţii şi, în consecinţă, a fost respinsă acţiunea formulată de reclamantele A.D.S. şi A.N.P.A. în contradictoriu cu pârâta A.J.P.S. Galaţi având ca obiect obligarea pârâtei la plata sumei de 4.629,94 RON, compusă din valoarea minimă calculată în baza contractului de delegare atribuţii gestionare durabilă pescuit recreativ sportiv în apele interioare din 07 decembrie 2006 aferentă perioadei 01 ianuarie 208- 10 martie 2008 şi valoarea debitului preluat de la C.N.A.F.P.
În şedinţa publică din 08 decembrie2009, Curtea a pus în vedere reclamantei, prin consilier juridic, să facă dovada comunicării invitaţiei la conciliere, iar la termenul din 09 martie 2010 a fost citată în cauză la cererea reclamantei A.N.P.A., instituţie care a preluat atribuţiile A.D.S. în domeniu.
Constatându-se că la dosar a fost depusă xerocopia invitaţiei la conciliere directă adresată pârâtei, fără ca reclamanta să facă dovada comunicării acestui înscris, s-a apreciat că este întemeiată excepţia lipsei plângerii prealabile invocată de pârâta A.J.P.S. Galaţi şi s-a făcut aplicaţia art. 7 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 720 C. proc. civ.
împotriva sus-menţionatei sentinţe a declarat recurs reclamanta A.N.P.A.
În motivarea cererii de recurs s-a arătat că prin Legea nr. 317/2009 (art. II) s-a stabilit că la data intrării în vigoare a acesteia A.N.P.A. se subrogă A.D.S. în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile care rezultă din contractele încheiate de aceasta cu agenţii contractanţi care deţin în exploatare şi în administrare amenajări piscicole, precum şi cu cei care au încheiat contracte de asociere în participaţiune sau alte tipuri de contracte şi va încheia acte adiţionale în acest sens. Prin Protocoalele din 23 noiembrie 2009 şi din 23 noiembrie 2009 A.N.P.A. a preluat de la A.D.S. arhiva, documentele aferente şi acţiunile pe care A.D.S. le deţine la societatea comercială cu profil piscicol, a terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole precum şi alte terenuri.
Ca urmare între A.D.S. şi A.N.P.A. a fost încheiat contractul de mandat din 23 decembrie 2009 prin care A.D.S. este mandatată să intenteze orice acţiune judecătorească necesară îndeplinirii atribuţiilor prevăzute în Legea nr. 317/2009, iar potrivit procesului verbal de predare-primire din 18 martie 2010 A.N.P.A. a preluat dosarele de instanţă şi documentele aferente acestora.
Prin întâmpinare, A.J.P.S. Galaţi a solicitat menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei recurate.
Examinând cauza în temeiul art. 3041 C. proc. civ., înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că recursul este nefondat.
Aşa cum se poate observa din conţinutul cererii de recurs nu sunt aduse critici concrete soluţiei pronunţate de prima instanţă, anume aceea a respingerii acţiunii ca inadmisibilă pentru lipsa plângerii prealabile.
Ar rezulta doar că având în vedere contractul de mandat încheiat între A.D.S. şi A.N.P.A. în privinţa litigiilor ce decurg din Legea nr. 317/2009 (pentru aprobarea OUG nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura), precum şi faptul că dosarele de instanţă şi documentaţia aferentă au fost preluate de A.N.P.A. la data de 18 martie 2010, se încearcă de către recurentă a se justifica motivul pentru care odată cu acţiunea, introdusă în contencios administrativ la data de 23 iulie 2009 şi care face obiectul prezentului dosar, nu s-au depus toate actele necesare.
Se observă că enumerarea contractelor, protocoalelor, proceselor-verbale încheiate între A.D.S. şi A.N.P.A. nu este de natură a acoperi lipsa plângerii prealabile, care în cazul acţiunilor care au ca obiect contracte administrative se efectuează sub forma concilierii directe între părţi conform normelor instituite prin art. 7201 C. proc. civ. şi în raport de care instanţa a respins acţiunea ca inadmisibilă.
Cum în speţă nu s-a făcut dovada parcurgerii acestei proceduri prealabile cu caracter obligatoriu care reprezintă o cerinţă pentru declanşarea procedurii judiciare în materia contenciosului administrativ, înalta Curte reţine că prima instanţă a aplicat corect dispoziţiile art. 109 alin. (2) coroborate cu art. 7 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, care trimite la dispoziţiile art. 7201 C. proc. civ. şi a admis excepţia lipsei procedurii prealabile care fiind o excepţie peremptorie, dirimantă, conduce la respingerea acţiunii.
Văzând şi dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de A.N.P.A. împotriva sentinţei nr. 2384 din 18 mai 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 9 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3370/2011. Contencios. Despăgubire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3527/2011. Contencios. Constatarea calităţii... → |
|---|
