ICCJ. Decizia nr. 3399/2011. Contencios. Anulare act emis de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3399/2011
Dosar nr. 4874/2/2010
Şedinţa publică din 10 iunie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată, la data de 01 iunie 2010, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, reclamanta SC R.T.M.T.V. SRL Bucureşti, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional al Audiovizualului, a solicitat anularea Deciziei nr. 945 din 12 noiembrie 2009 prin care postul Taraf TV, operat de reclamanta, a fost sancţionat cu somaţie publică, întrucât în cadrul emisiunilor cu caracter electoral, difuzate în perioada 28 octombrie 2009 -09 noiembrie 2009, nu a asigurat o prezentare echitabilă şi echilibrată a campaniei electorale desfăşurate de candidaţii la funcţia de Preşedinte al României şi, respectiv împotriva Deciziei CNA nr. 1009 din 26 noiembrie 2009, prin care CNA a respins plângerea prealabilă formulată de reclamanta împotriva acesteia.
In motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că a respectat principiile echităţii, echilibrului şi imparţialităţii care guvernează regulile impuse de lege pentru desfăşurarea emisiunilor de promovare electorală, încercând să faciliteze exprimarea pluralistă a curentelor de opinie, prin urmare aspectul că, participanţii la cursa electorală sau membrii din partidul pe care aceştia îl reprezentau, nu au participat la emisiunile în referinţă nu-i este imputabil.
Prin întâmpinare, pârâtul Consiliul Naţional al Audiovizualului, a invocat excepţia tardivităţii introducerii acţiunii reclamantei, iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată şi menţinerea deciziilor atacate ca legale si temeinice.
Prin sentinţa nr. 4333 din 3 noiembrie 2010, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia tardivităţii şi a respins contestaţia formulată de reclamanta SC R.T.M.T.V. SRL Bucureşti, împotriva pârâtului Consiliul Naţional al Audiovizualului, ca tardiv formulată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut în esenţă că Decizia de sancţionare a fost comunicată reclamantei la data de 13 noiembrie 2009, iar acţiunea a fost înregistrată pe rolul instanţei la data de 01 iunie 2010,fiind astfel depăşit termenul de 15 zile, prevăzut de art. 93 alin. (3) din Legea nr. 504/2002.
S-a mai arătat în considerentele sentinţei atacate că, având în vedere dispoziţiile art. 94 din Legea nr. 504/2002 care prevăd în mod expres că în cazul contravenţiilor constatate de A.N.A.R.C. sunt aplicabile dispoziţiile OG nr. 2/2001, rezultă că sancţiunilor aplicate de pârâtul CNA nu le sunt aplicabile aceste dispoziţii ci cele ale legii speciale, respectiv Legii nr. 504/2002, care derogă de la dispoziţiile generale în materie de contravenţii.
Concluzionând, instanţa de fond a constatat că şi în cazul aplicabilităţii dispoziţiilor OG nr. 2/2001, contestaţia reclamantei era tardivă, deoarece termenul de contestare a proceselor verbale de contravenţie era tot de 15 zile de la comunicare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs SC R.T.M.T.V. SRL Bucureşti, criticând soluţia instanţei de fond.
In motivarea recursului, întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., reclamanta a arătat, în esenţă, următoarele:
Sentinţa recurată a fost dată de instanţa de fond cu aplicarea greşită a legii, respectiv a art. 93 din Legea nr. 504/2002, dispoziţie legală care nu este imperativă ci dispozitivă, astfel că în speţă nu este exclusă procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Împotriva deciziilor de sancţionare emise de Consiliul Naţional al Audiovizualului, a arătat recurenta, petenţii pot depune contestaţie direct la instanţă fără a formula plângere prealabilă, fără a fi exclus ca petenţii să formuleze anterior promovării acţiunii, plângere prealabilă conform dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Prin urmare, reclamanta a învederat că a promovat corect atât contestaţia împotriva deciziei Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 945 din 12 noiembrie 2009 cât şi acţiunea prin care a solicitat anularea acesteia şi a deciziei Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 1009 din 26 noiembrie 2009 prin care a fost respinsă contestaţia administrativă, astfel încât instanţa de fond a pronunţat sentinţa atacată cu aplicarea greşită a prevederilor art. 93 din Legea nr. 504/2002 şi a dispoziţiilor OG nr. 2/2001
Pe fondul cauzei, reclamanta a precizat că a făcut toate diligentele pentru a se conforma atât prevederilor art. 26l din Legea audiovizualului cât şi a celor din Decizia nr. 853/2009, respectiv făcut toate diligentele pentru a reflecta campania electorală în mod echitabil, echilibrat şi imparţial, facilitând exprimarea pluralistă a curentelor de opinie.
În cauză a depus întâmpinare intimatul Consiliul Naţional al Audiovizualului, prin care s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu motivarea, în esenţă, că sentinţa atacată este legală şi temeinică.
Examinând cauza şi sentinţa recurată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele de recurs invocate precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Prin Decizia nr. 945 din data de 12 noiembrie 2009 a Consiliului Naţional al Audiovizualului reclamanta SC R.T.M. SRL a fost sancţionată cu somaţie publică pentru încălcarea prevederilor art. 261 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 3 alin. (1) din Decizia nr. 853/2009 privind regulile de desfăşurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea Preşedintelui României. Decizia sus menţionată a fost comunicată recurentei reclamante la data de 13 noiembrie 2009, iar acţiunea în contencios administrativ a fost formulată la data de 01 iunie 2010.
Potrivit prevederilor art. 93 din Legea nr. 504/2002 a audiovizualului, cu modificările şi completările ulterioare, „(1) Sancţiunile pentru încălcarea dispoziţiilor prezentei legi se aplică prin acte emise de Consiliu sau de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, care acţionează prin personalul de specialitate împuternicit în acest scop. (2) Deciziile de sancţionare adoptate de Consiliu în conformitate cu prevederile art. 90 şi 91 îşi produc efectele de la data comunicării. (3) Actele emise în condiţiile prevăzute la alin. (1) pot fi atacate direct la secţia de contencios administrativ a curţii de apel, fără a fi necesară formularea unei plângeri prealabile, în termen de 15 zile de la comunicare; termenul de 15 zile nu suspendă de drept efectele acestora. (4) Actele emise în condiţiile alin. (1) şi neatacate în termenul prevăzut la alin. (3) constituie de drept titlu executoriu".
În mod evident, în condiţiile în care procedura de atacare la instanţă a actelor administrative emise în condiţiile art. 93 alin. (1) din Legea nr. 504/2002 a audiovizualului este reglementată de legea specială, aplicabilitatea acesteia are prioritate faţă de legea generală a contenciosului administrativ, astfel că nu era necesară îndeplinirea procedurii prealabile, ci acţiunea în contencios administrativ trebuia formulată de reclamantă în termen de 15 zile de la comunicarea Deciziei nr. 945 din data de 12 noiembrie 2009 a Consiliului Naţional al Audiovizualului.
Sensul textului art. 93 alin. (3) din Legea nr. 504/2002 nu poate fi acela pretins de recurentă, anume dispozitiv, fiind evident că acesta are o natură imperativă, atâta vreme cât se prevede expres că atacarea actelor emise în condiţiile alin. (1) - cum este cazul în speţă - poate avea loc "în termen de 15 zile de la comunicare".
In aceste condiţii, se reţine că în mod corect instanţa de fond a respins acţiunea reclamantei SC R.T.M.T.V. SRL Bucureşti ca tardiv introdusă, în condiţiile în care s-a probat în litigiu că acţiunea în contencios administrativ a fost formulată de această parte, mult peste termenul de 15 zile de la comunicare, prevăzut de art. 93 alin. (3) din Legea nr. 504/2002 a audiovizualului.
Prin urmare, cum nu se mai impune analizarea motivelor de recurs privitoare la fondul procesului, se va dispune, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingerea recursului, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC R.T.M.T.V. SRL Bucureşti împotriva sentinţei nr. 4333 din 3 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3398/2011. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 34/2011. Contencios. Conflict de competenţă.... → |
|---|
