ICCJ. Decizia nr. 3623/2011. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.3623/2011
Dosar nr. 48600/3/2009
Şedinţa publică din 22 iunie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
l. Hotărârea Curţii de apel
Prin sentinţa nr. 3268 din 07 septembrie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a anulat, ca netimbrată, acţiunea formulată de reclamantul B.S.Z. în contradictoriu cu pârâţii O.R.I. şi A.T., prin care a solicitat anularea deciziei de respingere a cererii de acordare a dreptului de şedere permanentă pe teritoriul României; obligarea pârâtului O.R.I. să emită un act administrativ prin care să îi confere dreptul de şedere permanentă în România, precum şi obligarea pârâţilor în solidar la paiaţa sumei de 10.000 lei reprezentând daune morale, cu cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, prima instanţă a reţinut că deşi reclamantul a fost citat legal pentru termenul de judecată din data de 7 septembrie 2010 la adresa indicată în acţiune, cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru, stabilită conform art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997, în cuantum de 4 lei şi timbru judiciar în sumă de 0,3 lei potrivit OG nr. 32/1995, acesta nu s-a conformat.
În acest contex, instanţa a făcut aplicarea prevederilor art. 20 alin. (l) şi (3) din Legea nr. 146/1997, potrivit cu care, taxele de timbru se plătesc anticipat, iar neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii.
2. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul B.S.Z. solicitând casarea hotărârii atacate în baza art. 304 pct. 5 şi pct. 9 C. proc. civ.
Recurentul - reclamant a susţinut că au fost încălcate prevederile legale privind citarea părţilor, deoarece la termenul din 07 septembrie 2010 când s-a soluţionat cauza, a fost citat în mod greşit cu numele B.S.Z. în loc de B.S.Z.
Consideră că hotărârea atacată a fost pronunţată cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., respectiv cu încălcarea prevederilor art. 88 C. proc. civ. Nulitatea fiind anume prevăzută de lege, vătămarea se presupune până la proba contrarie.
3. Apărările intimatului-pârât
În întâmpinarea depusă în cauză, intimatul-pârât O.R.I. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, considerând că este vorba de o eroare materială de tehnoredactare care nu poate atrage sancţiune nulităţii prevăzute de art. 88 alin. (2) C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa atacată prin prisma recursului formulat, Înalta Curte constată că este întemeiat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., cu referire la art. 105 alin. (2) din acelaşi cod, aşa încât devin incidente prevederile art. 312 alin. (5) teza a Il-a C. proc. civ. l. Argumente de fapt şi de drept relevante
Potrivit art. 105 alin. (2) C. proc. civ., actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părţii o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor, iar în cazul nulităţilor prevăzute de lege, vătămarea se presupune până la dovada contrarie.
În recurs au fost invocate aceste prevederi legale, întrucât instanţa de fond a judecat pricina în lipsa reclamantului care nu a fost regulat citat, aspect ce a pricinuit o vătămare acestuia ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actelor îndeplinite.
Verificând modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, Înalta Curte constată că procedura de citare cu reclamantul-recurent pentru termenul de judecată din 07 septembrie 2010 a fost nelegal îndeplinită, întrucât a fost efectuată cu încălcarea dispoziţiilor art. 88 alin. (l) pct. 4 C. proc. civ., în speţă, citaţia a fost emisă pe numele B.S.Z., în loc de B.S.Z., cum în mod corect ar fi trebuit.
Prin urmare, judecata pricinii s-a făcut cu procedura de citare nelegal îndeplinită cu reclamantul-recurent, aşa cum acesta a invocat în motivele de recurs.
Procedând la judecată, în absenţa reclamantului-recurent care nu a fost în mod legal citat, instanţa de fond a încălcat dispoziţiile art. 85 şi 107 C. proc. civ., care prevăd că judecătorul nu poate hotăra asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea părţilor, respectiv că preşedintele va amâna judecata ori de câte ori va constata că partea care lipseşte nu a fost citată cu respectarea cerinţelor prevăzute de lege sub pedeapsa nulităţii.
Încălcarea normelor procedurale enunţate, ce se constituie în garanţii ale două din principiile fundamentale ale procesului civil, principiul contradictorialităţii şi principiul dreptului de apărare, atrage asupra hotărârii pronunţate în aceste condiţii sancţiunea nulităţii prevăzută de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., fiind astfel incident în speţă motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ.
Contrar susţinerilor intimatului-pârât, Înalta Curte apreciază că în speţa de faţă nu poate fi vorba de o eroare materială care s-ar fi strecurat la tehnoredactarea numelui în citaţie, câtă vreme numele de B.S.Z. apare atât în considerentele cât şi în dispozitivul hotărârii atacate, precum şi în dovada de comunicare a hotărârii.
Vătămarea reclamantului-recurent este evidentă şi nu poate fi reparată decât prin trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, care va putea astfel evalua temeinicia acţiunii formulate din perspectiva apărărilor reclamantului, desigur prin raportarea la normele legale incidente în materie.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (5) coroborat cu art. 304 pct. 5 C. proc. civ., se va admite recursul de faţă şi se va casa sentinţa atacată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de B.S.Z. împotriva sentinţei nr. 3268 din 07 septembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VllI-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3528/2011. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 3638/2011. Contencios. Litigiu privind regimul... → |
|---|
