ICCJ. Decizia nr. 3671/2011. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3671/2011
Dosar nr. 1084/46/2010
Şedinţa publică de la 23 iunie 2011
Asupra cauzei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţe cauzei
1. Obiectul acţiunii
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti – secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, reclamantul S.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, eliberarea (preschimbarea) certificatului „de luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989”, remarcat prin fapte deosebite.
În motivarea cererii, reclamantul a susţinut că deţine certificatul doveditor de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, remarcat prin fapte deosebite, din 20 noiembrie 1996 şi Brevetul de atestare a titlului respectiv acordat prin Decretul nr. 37/2000, semnat de Preşedintele României, iar în baza Legii nr. 341/2004 şi a H.G. nr. 1412/2004, a depus la sediul autorităţii pârâte dosarul cu actele de preschimbare a certificatului, cererea fiind înregistrată la 28 octombrie 2004, însă nu a primit răspuns.
Reclamantul a mai arătat că, prin scrisoarea recomandată din 21 aprilie 2010, s-a adresat, din nou, solicitând eliberarea noului tip de certificat doveditor, conform anexei nr. 3 din H.G. nr. 1412/2004, însă nu a primit vreun răspuns.
Prin întâmpinare, pârâtul a invocat excepţia lipsei procedurii prealabile, faţă de prevederile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, arătând că reclamantul nu a formulat contestaţie la Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 în termen de 6 luni de la publicarea listei finale a persoanelor cărora li s-au eliberat noile tipuri de certificate în M. Of., respectiv 07 iulie 2010, iar aceste prevederi au caracter de normă specială faţă de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Totodată, a invocat şi excepţia prematurităţii cererii determinate de aplicarea normelor sus menţionate, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiate, întrucât s-a constatat că dosarul reclamantului este incomplet, lipsind documentele prevăzute de art. 124 alin. (1) lit. i) şi j) din H.G. nr. 1707/2006, respectiv documente probatorii din care să rezulte gradul de implicare şi contribuţia deosebită la victoria revoluţiei. A arătat că aceste elemente sunt obligatorii şi pot fi reprezentate de: imagini video, fotografii, articole din reviste sau ziare, apariţii relevante în cărţi sau publicaţii, adeverinţe sau procese verbale de preluare-predare a armelor şi muniţiilor, tabele privind constituirea unor organisme de conducere, legitimaţie emisă în perioada 14-25 decembrie 1989, adrese emise de Parchetul de pe lângă Î.C.C.J. sau alte instituţii ale statului.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa nr. 253/F-CONT din 5 noiembrie 2010, Curtea de Apel Piteşti – secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal a respins excepţiile de inadmisibilitate şi prematuritate, a admis cererea formulată de reclamant şi a obligat pârâtul la eliberarea către reclamant a certificatului doveditor al calităţii de ";Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1898 - Remarcat pentru fapte deosebite";.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarele:
În privinţa excepţiilor invocate, prima instanţă a reţinut că s-a invocat inadmisibilitatea cererii, determinată de neurmarea procedurii prealabile în faţa Comisiei Parlamentare, constituită potrivit Legii nr. 341/2004 şi respectiv prematuritatea cererii, întrucât trebuia formulată după publicarea listei finale în M. Of., respectiv 7 iulie 2010.
Cu privire la excepţia inadmisibilităţii cererii, prima instanţă a reţinut că de la data depunerii dosarului de către reclamant şi înregistrat la pârât sub nr. 6482/2004, acesta din urmă nu a comunicat reclamantului nicio adresă în care să-l încunoştinţeze asupra lipsurilor dosarului sau asupra soluţiei luate, astfel că a sesizat la 21 aprilie 2010 Comisia Parlamentară, solicitând urgentarea soluţionării cererii de preschimbare a certificatului şi, neprimind răspuns, după publicarea listei finale în M. Of., a formulat prezenta acţiune la 12 august 2010.
Aşa fiind, prima instanţă a reţinut că cererea adresată recomandat Comisiei Parlamentare reprezintă procedura prealabilă la care se referă art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, întrucât reclamantului nu i s-a răspuns la cererea de preschimbare formulată în anul 2004.
Cu privire la excepţia prematurităţii, prima instanţă a reţinut că nu poate fi primită, întrucât cererea este formulată în faţa instanţei după momentul publicării listei finale în M. Of. al României, iar reclamantului nu i s-a comunicat anterior, la sesizarea din 21 aprilie 2010, nici un răspuns.
Pe fondul cauzei, prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarele:
Reclamantului i-a fost recunoscută calitatea de luptător pentru Victoria Revoluţiei din decembrie 1989 - Remarcat pentru fapte deosebite, prin certificatul din 20 noiembrie 1996 emis de către Guvernul României, Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor revoluţiei din decembrie 1989, fiindu-i eliberat şi brevetul de luptător pentru Victoria Revoluţiei din decembrie 1989.
La 10 septembrie 2004 reclamantul a formulat cerere de preschimbare a certificatului doveditor, eliberat în perioada 1990-1997 de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi de Comisia pentru Cinstirea şi Sprijinirea Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989, publicată în M. Of. al României partea I nr. 836 din 10 septembrie 2004, fiindu-i eliberat şi avizul pentru preschimbarea certificatului doveditor.
Dosarul reclamantului nr. 6482/2004 a fost înregistrat la pârât care, în ipoteza constatării unor lipsuri faţă de cerinţele legale, era obligat să solicite reclamantului prezentarea documentelor sau dovezilor necesare, în temeiul art. 12 alin. (3) din H.G. nr. 1412/2004, în forma sa iniţială, sau potrivit actualului art. 12 alin. (2) din acelaşi act normativ.
Potrivit H.G. nr. 1412/2004, privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, modificate prin H.G. nr. 1707/2006, prevăd la art. 12 alin. (3) modul de informare a persoanei în cauză, arătând că aceasta se face cu cel puţin 15 zile înainte de expirarea termenului final prevăzut de lege pentru depunerea documentelor solicitate pentru completarea dosarelor de preschimbare a certificatelor de revoluţionar, în vederea îndeplinirii condiţiilor stabilite de lege, prin una dintre următoarele modalităţi: a) adresă scrisă a S.S.P.R.; b) prin intermediul preşedintelui asociaţiei de revoluţionari care a dat avizul reactualizat; c) publicare pe site-ul S.S.P.R.
În speţă, nu s-a dovedit şi nu se afirmă de către pârât că ar fi solicitat pe una din căile prevăzute de norme, completarea dosarului şi nici nu s-a răspuns reclamantului la solicitarea formulată în luna aprilie 2010, prin care a cerut să i se soluţioneze dosarul, arătându-se de abia în întâmpinare că dosarul era incomplet, în sensul că lipseau elementele prevăzute la art. 124 alin. (1) lit. i) şi j.
În temeiul art. 124 alin. (3) din H.G. nr. 1412/2004 dosarele depuse în vederea preschimbării certificatului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite trebuie să conţină în mod obligatoriu elementele prevăzute la alin. (1) lit. a) - i), acestea din urmă înţelegând două probe din care să rezulte gradul de implicare şi contribuţia deosebită la victoria revoluţiei, însă asemenea documente nu au fost solicitate.
În cauză, reclamantul a fost îndreptăţit să creadă că suplimentarea dovezilor nu este necesară întrucât, anterior, i se recunoscuse aceeaşi calitate, fiindu-i emis certificatul din 20 noiembrie 1996, iar pe de altă parte, a invocat notorietatea activităţii sale din perioada 21-31 decembrie 1989.
Concluzionând, judecătorul fondului a reţinut că nu se poate imputa reclamantului pasivitatea în depunerea dovezilor prevăzute la lit. i) din art. 124 al H.G. nr. 1412/2004, respectiv „alte documente probatorii din care să rezulte gradul de implicare şi contribuţia deosebită la victoria revoluţiei”, dat fiind faptul că acest aspect nu i-a fost solicitat, în condiţiile expres prevăzute de lege, potrivit art. 12 alin. (2) şi (3) din H.G. nr. 1412/2004.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei sentinţe, considerând-o nelegală şi netemeinică, a declarat recurs Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, pentru motive încadrate în prevederile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurentul – pârât a reiterat excepţiile privind lipsa plângerii prealabile şi prematuritatea acţiunii, iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii, reluând acelaşi apărări şi argumente formulate prin întâmpinarea depusă la fondul cauzei.
Referitor la excepţia lipsei procedurii prealabile, conform art. 9 alin. (2) C. proc. civ. raportat la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, recurentul a arătat că reclamantul nu s-a adresat mai întâi Comisiei Parlamentare în termen de 6 luni de la publicarea listei finale prevăzute de art. 19 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004 şi apoi instanţei de judecată, or, acesta s-a adresat direct instanţei. Cât priveşte cererea adresată de către reclamant Comisiei Parlamentare la data de 21 aprilie 2010, a susţinut că aceasta nu poate fi interpretată ca reprezentând procedură prealabilă, astfel cum greşit a considerat prima instanţă, pentru că lista finală a fost publicată în M. Of. la data de 07 iulie 2010, iar termenul de 6 luni curge de la această dată.
În ceea ce priveşte excepţia prematurităţii acţiunii, recurentul a susţinut că reclamantul are deschisă calea acţiunii în justiţie după parcurgerea etapelor pe cale administrativă, inclusiv procedura prealabilă specială instituită de lege. Arată că cererea reclamantului este prematură, sesizarea intimatului-reclamant formulată în data de 21 aprilie 2010 neputând fi asimilată unei contestaţii conform legii, astfel că hotărârea instanţei este dată cu încălcarea prevederilor art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
Pe fondul cauzei, recurentul a susţinut, în esenţă, că dosarul reclamantului nr. 6482/2004 a fost analizat de comisie şi s-a constatat că este incomplet, lipsind dovezile prevăzute de art. 124 alin. (1), lit. i): alte documente probatorii din care să rezulte gradul de implicare şi contribuţia deosebită la victoria revoluţiei şi j:alte probe, inclusiv documente utile în susţinerea cererii, din H.G. nr. 1707/2006 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004, iar . potrivit art. 124 alin. (3) din acelaşi act normativ, dosarele depuse în vederea preschimbării certificatului doveditor trebuie să conţină în mod obligatoriu elementele prevăzute la alin. (1) lit. a)-i).
Recurentul-pârât a arătat că, în speţă, lipsa acestor elemente menţionate a condus la respingerea dosarului, iar în întâmpinare deşi a arătat că dosarul reclamantului este incomplet, lipsind dovezi care ar trebui să-i ateste faptele deosebite săvârşite în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989, această apărare nu a fost luată în considerare de prima instanţă care, prin hotărârea pronunţată, s-a substituit Comisiei S.S.P.R., dar şi C.P.R.D., fiind încălcate astfel prevederile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
Recurentul a susţinut că deşi intimatul-reclamant a manifestat pasivitate în nedepunerea dovezilor prevăzute de lege pentru preschimbarea certificatului, însuşi reclamantul afirmând că datorită unor probleme familiale nu a putut depune diligenţele necesare în acest scop, prima instanţă, în mod eronat, a apreciat că această pasivitate nu se poate imputa reclamantului întrucât nu i-au fost solicitate dovezile prevăzute la art. 124 lit. i) din H.G. nr. 1412/2004.
Recurentul a arătat, însă, că termenul final de solicitare a preschimbării certificatelor doveditoare a calităţii de revoluţionar şi de depunere a documentelor solicitate pentru completarea dosarelor de preschimbare a certificatelor de revoluţionar, în vederea îndeplinirii condiţiilor stabilite prin lege, a fost 30 aprilie 2009, astfel că la data analizării dosarului reclamantului nu se mai impunea să se solicite completarea dosarului, pentru că ar fi fost tardiv.
În concluzie, recurentul a susţinut că, în condiţiile respingerii dosarului de Comisia S.S.P.R., reclamantul, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare şi în situaţia în care era nemulţumit de neefectuarea preschimbării certificatului care atestă calitatea de revoluţionar, trebuia să formuleze contestaţie adresată Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, în termen de maxim 6 luni de la data publicării în M. Of., respectiv 07 iulie 2010 a listei finale ce cuprinde persoanele cărora li s-au eliberat noile tipuri de certificate, după finalizarea activităţii de preschimbare a certificatelor doveditoare, iar ulterior se putea adresa instanţei de judecată.
Prin întâmpinare, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, arătând că este îndreptăţit la preschimbarea certificatului de revoluţionar, obţinut conform legii.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra cererii
Examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor de recurs, cât şi sub toate aspectele, în temeiul art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
1. Aspectele de fapt şi de drept relevante
Soluţia pronunţată de prima instanţă atât în privinţa excepţiilor, cât şi în privinţa fondului cauzei este legală.
1.1. Cu privire la excepţia inadmisibilităţii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile speciale, conform art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 coroborat cu art. 19 şi 20 din Normele Metodologice de aplicare a acestui act normativ, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004, Înalta Curte constată că nu poate fi primită, având în vedere că intimatul-reclamant nu a primit niciun răspuns la cererea sa din anul 2004 prin care a solicitat preschimbarea certificatului de revoluţionar, motiv pentru care s-a adresat Comisiei Parlamentare în data 21 aprilie 2010, cerând urgentarea soluţionării cererii sale de preschimbare a certificatului doveditor, iar în cele din urmă, neprimind răspuns, a formulat prezenta acţiune. În plus, în raport de obiectul acţiunii, nu se impunea parcurgerea acestei proceduri.
1.2. Referitor la excepţia prematurităţii, motivat de faptul că acţiunea a fost introdusă fără respectarea îndeplinirii procedurii prealabile şi înaintea termenului final de preschimbare a certificatelor doveditoare a calităţii de revoluţionar, Înalta Curte apreciază că termenul de preschimbare a certificatelor de revoluţionar, prorogat succesiv până la 30 aprilie 2010 inclusiv, nu constituie un termen prohibitiv, înăuntrul căruia nu pot fi eliberate certificatele preschimbate, neexistând vreo dispoziţie legală în acest sens. Totodată, aşa cum corect a reţinut judecătorul fondului, acţiunea a fost introdusă în faţa instanţei după momentul publicării listei finale în M. Of. al României, reclamantul neprimind anterior, la sesizarea din 21 aprilie 2010, nici un răspuns, astfel că prevederile art. 304 pct. 7 C. proc. civ. invocate nu sunt incidente în speţă.
1.3. Cu privire criticile ce vizează fondul cauzei
Reclamant a supus controlului de legalitate exercitat de instanţa de contencios administrativ competentă refuzul pârâtul de a-i preschimba certificatul din 20 noiembrie 1996 emis de către Guvernul României, Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor revoluţiei din decembrie 1989, prin care i-a fost recunoscută calitatea de luptător pentru Victoria Revoluţiei din decembrie 1989 - Remarcat pentru fapte deosebite, în temeiul Legii nr. 42/1990, fiindu-i eliberat şi brevetul de luptător pentru Victoria Revoluţiei din decembrie 1989 din 26 februarie 2000.
În esenţă, la data de 10 septembrie 2004 reclamantul a formulat cerere de preschimbare a certificatului prin care i-a fost recunoscută calitatea de revoluţionar, dosarul aferent acestei cereri fiind înregistrat pe numele reclamantului sub nr. 6482/2004, însă pârâtul nu i-a preschimbat certificatul doveditor, susţinând că dosarul este incomplet, lipsind dovezile prevăzute la art. 124 lit. i) din H.G. nr. 1412/2004 potrivit cu care reclamantul face dovada gradul de implicare şi contribuţia deosebită la victoria revoluţiei.
Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 „Certificatele doveditoare care, în perioada 1990 - 1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi de Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989, după verificare, potrivit art. 5 alin. (3), (4) şi (5), se vor preschimba, la cererea titularului, de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
În Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004 se prevede:
Art. 11 – „În înţelesul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile folosite au următoarea semnificaţie:
a) certificatul doveditor este noul tip de certificat, preschimbat în baza Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se reconfirmă titlurile şi calităţile atribuite în baza Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fiind singurul document valabil pentru a beneficia de prevederile Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
b) titlul este atestarea înscrisă în certificatul preschimbat şi poate fi: Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989; Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător Rănit; Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător Reţinut; Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite; Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989;
Art. 7 alin. (1) În înţelesul prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, prin acordarea titlurilor se înţelege preschimbarea certificatelor doveditoare emise în perioada 1990-1997.
În conformitate cu prevederile art. 13 din H.G nr. 1412/2004 dosarul privind preschimbarea certificatului doveditor al calităţii de revoluţionar se analizează de o Comisie constituită la nivelul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
Într-adevăr, potrivit prevederilor art. 124 din H.G. nr. 1412/2004 „(3) Dosarele depuse în vederea preschimbării certificatului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite trebuie să conţină în mod obligatoriu elementele prevăzute la alin. (1) lit. a) - i). Prin alte documente probatorii, prevăzute la alin. (1) lit. i), se înţelege două probe din care să rezulte gradul de implicare şi contribuţia deosebită la victoria revoluţiei.
(4) Pot fi considerate documente probatorii, în sensul prevăzut la alin. (1) lit. i): imaginile video, fotografiile, articolele din ziare şi reviste în care sunt specificate numele şi prenumele, apariţiile relevante în cărţi sau publicaţii, adeverinţele sau procesele-verbale de preluare-predare a armelor şi muniţiilor, tabelele privind constituirea unor organisme de conducere, legitimaţiile emise în perioada 14 - 25 decembrie 1989, adresele emise de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de alte instituţii ale statului sau întreprinderi, din care să rezulte prezenţa sau gradul de implicare în evenimentele din decembrie 1989, şi altele asemenea.
(5) Documentele prevăzute la alin. (4) sunt admise ca documente probatorii dacă sunt cel puţin două şi sunt prezentate în original sau în copii legalizate ori certificate pentru conformitate”.
Potrivit art. 12 alin. (3) din H.G. nr. 1412/2004, privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, modificate prin H.G. nr. 1707/2006, în situaţia în care se constată că solicitantul nu a depus toate documentele prevăzute la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor solicită persoanelor în cauză transmiterea documentelor necesare, iar pentru persoanele care au îndeplinit condiţiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 şi normele metodologice de aplicare a acesteia, potrivit art. 5 alin. (3) din acest act normativ, cu avizul comisiei parlamentare pentru controlul aplicării prevederilor prezentei legi, va elibera noul tip de certificat, care va avea un format unic, cu elemente de securizare – singurul document valabil pentru a beneficia de prevederile prezentei legi.
Acelaşi act normativ prevede modul de informare a persoanei în cauză, şi anume, i se aduce la cunoştinţă cu cel puţin 15 zile înainte de expirarea termenului final prevăzut de lege pentru depunerea documentelor solicitate pentru completarea dosarelor de preschimbare a certificatelor de revoluţionar, în vederea îndeplinirii condiţiilor stabilite de lege, prin una dintre următoarele modalităţi: a) adresă scrisă a S.S.P.R.; b) prin intermediul preşedintelui asociaţiei de revoluţionari care a dat avizul reactualizat; c) publicare pe site-ul S.S.P.R.
Altfel spus, din ansamblul dispoziţiilor Legii nr. 341/2004 şi ale Normelor Metodologice de aplicare a ei, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004 rezultă că procedura de preschimbare a certificatelor de revoluţionar se desfăşoară în mai multe etape, în care solicitantului trebuie să i se aducă la cunoştinţă neregulile constatate, actele care lipsesc din dosar, cele care sunt necorespunzătoare, precum şi motivele pentru care se apreciază că dosarul este incomplet şi, drept urmare, avizul nu poate fi acordat. S-a reţinut că în speţă pârâtul a susţinut că dosarul reclamantului era incomplet, respectiv că nu conţinea toate elementele necesare preschimbării certificatului de revoluţionar, fără a se proba împrejurarea că eventualele lipsuri constatate i-au fost aduse reclamantului la cunoştinţă, iar acesta nu s-a conformat celor dispuse cu ocazia şedinţelor comisiei.
Aşadar, se constată că recurentul-pârât nu a făcut dovada că ar adus la cunoştinţa intimatului-reclamant faptul că dosarul acestuia nu este complet, în sensul că lipsesc înscrisurile prevăzute la lit. i) din art. 124 al H.G. nr. 1412/2004, respectiv „alte documente probatorii din care să rezulte gradul de implicare şi contribuţia deosebită la victoria revoluţiei”.
Or, în acest caz se poate reproşa o anume pasivitate în comportamentul recurentului-pârât, dat fiind faptul că aspectul invocat cu referire la lipsa actelor nu i-a fost solicitat intimatului-pârât, în condiţiile expres prevăzute de lege, potrivit art. 12 alin. (2) şi (3) din H.G. nr. 1412/2004. În plus, recurentul nu i-a răspuns în vreun fel intimatului-reclamant la cererea sa, neexistând o corespondenţă purtată între părţi, de abia la momentul demersului judiciar al reclamantului, prin întâmpinarea formulată în cauză la instanţa de fond, pârâtul a menţionat drept motiv al respingerii cererii intimatului lipsa înscrisurilor respective.
Aşa fiind, în cazul în care se impunea completarea dosarului, aceasta nu poate fi imputată intimatului-reclamant, întrucât, pe de o parte nu i s-a solicitat să completeze dosarul cu dovezile necesare preschimbării certificatului doveditor, iar pe de altă parte nu i s-a răspuns intimatului nici la solicitarea formulată în luna aprilie 2010, lipsa înscrisurilor respective fiind invocată de abia în apărarea formulată în faţa primei instanţe.
În speţă, se constată că acţiunea formulată de reclamant se circumscrie prevederilor art. 8 alin. (1) teza finală din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept al său, recunoscut de lege, prin refuzul nejustificat de rezolvare a cererii.
Legea nr. 554/2004 reglementează un contencios administrativ de plină jurisdicţie, în cadrul căruia instanţa sesizată poate dispune, în cazul admiterii acţiunii, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim vătămat şi repararea pagubei cauzate, obligând autoritatea publică, dacă este cazul, să emită un act administrativ ori să elibereze un certificat, o adeverinţă sau orice alt înscris, conform art. 18 alin. (1) din actul normativ menţionat.
Prin urmare, modul în care a procedat autoritatea pârâtă, în raport de conţinutul înscrisurilor depuse la dosar şi având în vedere calitatea reclamantului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din decembrie 1989, remarcat prin fapte deosebite, atestată prin certificatul a cărui preschimbare se solicită, reprezintă un refuz nejustificat în sensul Legii nr. 554/2004, soluţia atacată fiind legală şi temeinică, având în vedere prevederile art. 13-16 din H.G. nr. 1412/2004 şi ale art. 5 şi următoarele din Legea nr. 341/2004.
2. Soluţia pronunţată în cauză
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefundat, constatând că nu există motive de reformare a sentinţei, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 304 pct. 7, 8 şi 9 sau art. 3041 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 împotriva sentinţei nr. 253/F-CONT din 5 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Piteşti – secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 23 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3670/2011. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3672/2011. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
