ICCJ. Decizia nr. 393/2011. Contencios. Alte cereri. Revizuire - Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 393/2011
Dosar nr. 253/32/2009
Şedinţa publică din 25 ianuarie 2011
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Revizuentul C.G. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 355 din 9 aprilie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Bacău susţinând că aceasta este potrivnică sentinţei civile nr. 173 din 20 martie 2008, pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 6113/110/2007.
Prin Decizia nr. 629 din 25 iunie 2009, Curtea de Apel Bacău, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondată cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 1 C. proc. civ., formulată de revizuentul C.G. şi, a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire, întemeiată pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ., în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Astfel investită cu soluţionarea cererii de revizuire de faţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reţine că revizuentul a menţionat că există contrarietate între dispozitivele celor două hotărâri, astfel că se impune anularea celei din urmă, respectiv a deciziei nr. 355 din 9 aprilie 2009 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Examinând cererea de revizuire întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., în raport cu conţinutul hotărârilor judecătoreşti a căror contrarietate se invocă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că aceasta este inadmisibilă şi va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:
Prin Decizia civilă nr. 355 din 9 aprilie 2009 Curtea de Apel Bacău, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis recursul declarat de Curtea de Conturi a României împotriva sentinţei civile nr. 214 din 3 aprilie 2008 a Tribunalului Bacău, a modificat în tot sentinţa recurată şi a admis sesizarea Curţii de Conturi, obligând pârâţii A.V. şi C.G., în solidar, să plătească Municipiului Moineşti suma de 271820 lei, reprezentând prejudiciu şi suma de 29.920 lei reprezentând despăgubiri civile hotărârea având caracter irevocabil.
Prin sentinţa civilă nr. 173 din 20 martie 2008, Tribunalul Bacău, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de salariaţii din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Moineşti în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Moineşti, dispunând anularea dispoziţiei nr. 2560 din 11 octombrie 2007 emisă de Primarul municipiului Moineşti prin care s-a dispus sistarea aplicării contractelor colective de muncă nr. 15403/2004 şi nr. 1256/2007 şi exonerarea salariaţilor de plata contravalorii drepturilor ce au fost acordate conform contractului colectiv de muncă nr. 15403 din 1 octombrie 2004 şi acordarea drepturilor cuvenite în sumă de 510.862 lei, respectiv a contractului 1256 din 16 ianuarie 2007 în sumă totală de 413.600 lei sentinţă rămasă irevocabilă prin nerecurare.
În conformitate cu prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. revizuirea unei hotărâri de fond şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă există soluţii de fond potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, în una şi aceeaşi pricină.
Posibilitatea de a cere revizuirea pe acest temei este supusă între altele, condiţiei ca hotărârile să fie date între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate, fiind deci necesar ca hotărârile să conţină elementele caracteristice pentru existenţa lucrului judecat.
Rezultă deci că, pentru a exista contrarietate de hotărâri în sensul dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ. este necesar ca această contrarietate să fie între dispozitivele celor două hotărâri, care dobândesc autoritate de lucru judecat, iar nu între considerentele hotărârilor respective.
În cauză, în dosarul nr. 6113/110/2007, în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 173 din 20 martie 2008, reclamanţii au fost salariaţii aparatului se specialitate din cadrul Primăriei Moineşti care au solicitat anularea dispoziţiei nr. 2560 din 11 octombrie 2007 emisă de pârâtul Primarul Municipiului Moineşti şi obligarea acestuia la executarea contractelor colective de muncă nr. 15403 din 1 octombrie 2004 şi nr. 1256 din 16 ianuarie 2007.
În cel de-al doilea dosar, în care s-a pronunţat sentinţa nr. 214 din 3 aprilie 2008, Curtea de Conturi a României a solicitat, în contradictoriu cu unitatea administrativ teritorială Municipiul Moineşti, reprezentată prin A.V. şi C.G., stabilirea răspunderii civile delictuale potrivit art. 71 alin. (2) din Legea nr. 94/1992.
Sentinţa nr. 214/2008 a rămas irevocabilă prin Decizia nr. 355 din 9 aprilie 2009, prin care a fost admis recursul Curţii de Conturi iar pârâţii A.V. şi C.G. au fost obligaţi în solidar să plătească Municipiului Moineşti suma de 271,820 lei, reprezentând prejudiciu şi suma de 29.920 lei, reprezentând despăgubiri civile.
Reţinând aşadar că cele două hotărâri a căror contradictorialitate se invocă au fost pronunţate în cauze ce au avut obiecte diferite, părţi diferite şi calităţi diferite, se constată că nu este întrunită una din condiţiile esenţiale de admisibilitate a cererii de revizuire, respectiv ca hotărârile potrivnice să fie pronunţate în această pricină.
Pentru îndeplinirea acestei condiţii este necesară existenţa triplei identităţii de părţi, obiect şi cauză, care sunt elementele autorităţii de lucru judecată, dar care nu se regăsesc în cauza de faţă, în raport de conţinutul celor două hotărâri judecătoreşti menţionate.
În raport de cele reţinute urmează a se respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de C.G. împotriva deciziei nr. 355 din 9 aprilie 2009 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 25 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 391/2011. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 394/2011. Contencios. Anulare act de control... → |
|---|
