ICCJ. Decizia nr. 3980/2011. Contencios. Conflict de competenţă. Fond

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 3980/2011

Dosar nr.557/36/2011

Şedinţa de la 24 august 2011

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 3169/118 din 21 februarie 2011 pe rolul Tribunalului Constanţa, reclamanţii Primăria Comunei Dumbrăveni, Comuna Dumbrăveni prin Primar şi Primarul Comunei Dumbrăveni, în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Constanţa şi Curtea de Conturi a României, au formulat contestaţie împotriva:

- procesului-verbal de constatare din 6 septembrie 2010 întocmit de către Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi a Judeţului Constanţa, numai în referire la constatările care s-au concretizat prin aplicarea măsurii nr. 1 din Decizia nr. 42 din 09 noiembrie 2010;

- Deciziei nr. 42 din 09 noiembrie 2010 emisă de către Curtea de Conturi a României, structura Curţii de Conturi Constanţa sub aspectul măsurilor dispuse la pct. 1;

- Încheierii nr. VI.24 din 24 ianuarie 2011 a Curţii de Conturi a României, emisă de către Comisia de soluţionare a contestaţiilor de pe lângă Curtea de Conturi a României în soluţionarea contestaţiei administrative formulate de reclamanţi, cu consecinţa anulării acestora ca nelegale şi netemeinice.

În motivarea contestaţiei, reclamanţii au arătat că prin Decizia nr. 42 din 09 noiembrie 2010, Camera de Conturi Constanţa a constatat în privinţa anumitor sume plătite salariaţilor, că acestea au un caracter nelegal, impunându-se măsurile prevăzute la pct. 1 din decizie, motivarea nelegalităţii acordării sumelor de bani fiind evidenţiată în cadrul procesului-verbal din 06 septembrie 2010.

Prin pct. 1 din decizie s-a dispus luarea măsurilor necesare pentru stabilirea întinderii prejudiciului reprezentând plăţi nelegale acordate sub forma unor drepturi băneşti salariaţilor entităţii şi recuperarea acestuia conform prevederilor legale.

Împotriva Deciziei nr. 42 din 09 noiembrie 2010 reclamanţii au formulat contestaţie administrativă în procedura prevăzută de art. 92 - 105 din Hotărârea nr. 1/2009, soluţionată prin Încheierea nr. VI.24 din 24 ianuarie 2011 prin care contestaţia a fost respinsă, argumentele reţinute în cadrul acesteia fiind similare celor cuprinse în procesul-verbal şi în Decizia administrativă contestată.

Reclamanţii au susţinut caracterul nelegal şi netemeinic al constatărilor Curţii, arătând că:

- sumele reţinute de Curtea de Conturi ca fiind nelegal plătite au fost acordate în anul 2009, în conformitate cu prevederile Acordului/Contractului Colectiv de Muncă înregistrat sub nr. 994 din 15 decembrie 2008;

- simpla sesizare a presupuselor neregularităţi nu lipseşte de efecte juridice clauzele Acordului Unic/ Contractului Colectiv de Muncă considerate nelegale;

- drepturile speciale pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii muncii au fost acordate în conformitate cu prevederile Acordului/Contractului Colectiv de Muncă la nivel de instituţie, contract colectiv de muncă care a fost supus controlului de legalitate de către D.M.P.S. şi care, odată cu înregistrarea acestuia, a devenit obligatoriu pentru părţi.

Reclamanţii au depus la dosar: Decizia Curţii de Conturi nr. 42 din 09 noiembrie 2010, Încheierea nr. VI.24 din 24 ianuarie 2011, proces-verbal de constatare, contestaţia administrativă adresată pârâtei împotriva Deciziei nr. 42 din 09 noiembrie 2010, practică judiciară, contract colectiv de muncă şi acte adiţionale.

Pârâta Curtea de Conturi a României a depus la dosar note scrise prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a instanţei, invocând prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004 şi ale pct. 228 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi.

Prin Sentinţa nr. 532 din 24 martie 2011, Tribunalul Constanţa a declarat competenţa de soluţionare a cauzei la Curtea de Apel Constanţa, reţinând aplicabilitatea art. 228 din Regulamentul Curţii de Conturi a României.

Prin Sentinţa nr. 189/CA din 9 iunie 2011, Curtea de Apel Constanţa a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat soluţionarea cauzei în contencios administrativ formulată de reclamanţii Primăria Comunei Dumbrăveni, Comuna Dumbrăveni prin Primar şi Primarul Comunei Dumbrăveni, în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi a Judeţului Constanţa şi Curtea de Conturi a României, în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal. A dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Curtea de apel a reţinut că soluţionarea cauzei aparţine Tribunalului Constanţa, potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004, întrucât litigiul are ca obiect Decizia nr. 42/2010 a Camerei de Conturi Constanţa.

De asemenea, prima instanţă a apreciat că dispoziţiile art. 228 din Regulamentul Curţii de Conturi aprobat prin Hotărârea nr. 130/2010 nu pot înfrânge prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004, deoarece acestea au înlocuit fără o anumită justificare dispoziţiile din Hotărârea nr. 1/2009 (art. 107 şi 108) a Curţii de Conturi a României, prin care se reglementa competenţa materială în funcţie de emitentul actului.

S-a mai reţinut că potrivit legii, Curtea de Conturi nu are competenţa de a stabili o competenţă specială şi derogatorie a instanţei de judecată, astfel că s-au înlăturat prevederile care reglementau competenţa materială de soluţionare cuprinse în Regulament.

Analizând obiectul acţiunii şi prevederile legale în materie de competenţă incidente, în raport de obiectul cererii, Înalta Curte constată că soluţionarea cauzei aparţine Curţii de Apel Constanţa.

Potrivit prevederilor art. 31 din Legea nr. 94/1992 modificată prin Legea nr. 217/2008 s-a prevăzut că activitatea de valorificare a rapoartelor de audit se face în baza Regulamentului aprobat conform art. 12 alin. (2) din Lege.

Aşadar, Legea nr. 94/1992 modificată este cea care stabileşte dreptul Curţii de Conturi a României să adopte un Regulament care să prevadă procedura de valorificare a actelor întocmite de Curtea de Conturi.

Legea nr. 94/1992 modificată, privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi este, în baza art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţie, lege organică.

Aşadar, Regulamentul s-a adoptat în vederea executării unei legi organice.

În aceste condiţii, sunt incidente prevederile art. 228 din Hotărârea nr. 130/2010 cu aplicabilitate din anul 2011, deoarece încheierea s-a pronunţat la data de 24 ianuarie 2011, după intrarea în vigoare a noului Regulament.

Pentru a declina competenţa la Tribunal, Curtea de apel a înlăturat normele procedurale din Regulamentul în vigoare începând cu 1 ianuarie 2011, considerând că acestea au fost adoptate fără nicio justificare.

Soluţia excede cadrului legal al investirii instanţei.

Regulamentul putea fi cercetat sub aspectul legalităţii numai în limitele mijloacelor procedurale legale, respectiv pe calea directă a unei acţiuni în anulare sau pe calea excepţiei de nelegalitate, reglementată de art. 4 din Legea nr. 554/2004, din oficiu, sau la cererea părţii interesate.

Ori, în cauză, nu s-a invocat nici din oficiu şi nici la cererea vreunei părţi, excepţia de nelegalitate a prevederilor art. 228 din Regulament.

În aceste condiţii, conţinutul normativ al art. 228 din Regulament face parte din ordinea juridică şi ca urmare, prevederile sale produc efecte sub aspectul competenţei de soluţionare a sesizării formulate de conducătorul entităţii verificate împotriva încheierii emise de Comisia de soluţionare a contestaţiilor.

Mai mult, în cauză, obiectul acţiunii judiciare îl constituie încheierea nr. VI.24 din 24 ianuarie 2011 emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor de pe lângă Curtea de Conturi a României, astfel că actul fiind emis de o autoritate centrală, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine şi în baza art. 10 teza a II-a, Curţii de apel.

În concluzie, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Curţii de Apel Constanţa, astfel că în baza art. 20 şi următoarele C. proc. civ. se va stabili competenţa de soluţionare la Curtea de Apel Constanţa.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii Primăria Comunei Dumbrăveni, Comuna Dumbrăveni prin Primar şi Primarul Comunei Dumbrăveni şi pe pârâtele Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi a Judeţului Constanţa şi Curtea de Conturi a României, în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 august 2011.

Procesat de GGC - NN

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3980/2011. Contencios. Conflict de competenţă. Fond