ICCJ. Decizia nr. 3978/2011. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3978/2011
Dosar nr.307/36/2011
Şedinţa de la 24 august 2011
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 4 ianuarie 2011 pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii Primarul municipiului Constanţa şi Consiliul Local Constanţa, în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi a Judeţului Constanţa şi Curtea de Conturi a României, au solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună:
- anularea procesului-verbal de constatare din 07 iulie 2010 - pct. 4 şi 5 încheiat de către Camera de Conturi Constanta;
- anularea Deciziei nr. 28 din 01 septembrie 2010 - pct. 4 şi 5 emisă de Camera Conturi Constanta;
- anularea Încheierii nr. VI/381 din 16 decembrie 2010 emisă de către Curtea de Conturi a României, în urma soluţionării contestaţiei administrative formulate de către reclamanţi împotriva masurilor prevăzute prin Decizia nr. 28 din 01 septembrie 2010 - pct. 4 şi 5 emisă de Camera de Conturi Constanţa;
În fapt, a arătat că la nivelul Primăriei Municipiului Constanţa a fost efectuat control de către reprezentaţii Camerei de Conturi Constanţa, un audit financiar conturilor de execuţie bugetară pentru anul 2009, aspectele constatate fiind cuprinse în procesul-verbal din 07 iulie 2010 şi în baza căruia a fost emisă Decizia nr. 28 din 01 septembrie 2010, act administrativ împotriva căruia, a fost formulată contestaţie.
Împotriva Deciziei nr. 28 din 01 septembrie 2010 reclamanţii au formulat contestaţie administrativă în procedura prevăzută de art. 92 - 105 din Hotărârea nr. 1/2009, respinsă prin Încheierea nr. VI.381 din 16 decembrie 2010.
S-a mai susţinut în esenţă că sumele de bani reţinute în actul de control pct. 4 ca fiind acordate în mod nelegal, au fost acordate pentru anul 2009, în baza acordului/contractului colectiv de muncă, act înregistrat la D.M.P.S. Constanţa nr. 52254 din 13 decembrie 2006.
În drept au fost invocate dispoziţiile Hotărârii nr. 1/2009.
1. Sentinţa şi considerentele Curţii de Apel Constanţa
Prin Sentinţa nr. 130/CA din 2 mai 2011 Curtea de Apel Constanţa a declinat competenţa de soluţionare a cauzei la Tribunalul Constanţa şi constatând ivit conflictul negativ de competenţă a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Curtea de apel a reţinut că soluţionarea cauzei aparţine Tribunalului Constanţa, potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004, întrucât litigiul are ca obiect Decizia nr. 28 din 1 septembrie 2010 a Camerei de Conturi Constanţa.
De asemenea, Curtea de apel a apreciat că dispoziţiile art. 228 din Regulamentul Curţii de Conturi aprobat prin Hotărârea nr. 130/2010 nu pot înfrânge prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004, deoarece acestea au înlocuit fără o anumită justificare dispoziţiile din Hotărârea nr. 1/2009 (art. 107 şi 108) a Curţii de Conturi a României, prin care se reglementa competenţa materială în funcţie de emitentul actului.
S-a mai reţinut că potrivit legii, Curtea de Conturi nu are competenţa de a stabili o competenţă specială şi derogatorie a instanţei de judecată, astfel că s-au înlăturat prevederile care reglementau competenţa materială de soluţionare cuprinse în Regulament.
2. Sentinţa şi considerentele Tribunalului Constanţa
Prin Sentinţa nr. 222 din 08 februarie 2011, Tribunalul Constanţa a declinat competenţa de soluţionare a cauzei la Curtea de Apel Constanţa.
Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut că prin dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi s-a stabilit că - ”Litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate”.
Pe de altă parte, potrivit pct. 228 din Regulamentul Curţii de Conturi aprobat prin Hotărârea nr. 130/2010, publicată în M. Of. nr. 832/2010 - ”Competenţa de soluţionare a sesizării formulate de conducătorul entităţii verificate împotriva încheierii emise de Comisia de soluţionare a contestaţiilor aparţine secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul curţii de apel în a cărei rază teritorială se află sediul entităţii verificate, în condiţiile legii contenciosului administrativ”.
În raport de prevederile legale reţinute s-a constatat că sesizarea instanţei specializate de contencios administrativ se poate face doar cu referire la încheierea emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor, acesta fiind singurul act administrativ de natură a învesti o instanţă de judecată, sesizarea distinctă a instanţei de judecată cu solicitarea de analizare a legalităţii şi temeiniciei actelor administrative - proces-verbal de control şi decizie - fiind inadmisibilă.
Astfel, în condiţiile în care verificarea activităţii de audit desfăşurată de către Curtea de Conturi se poate face doar cu raportare la încheierea emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor, Curtea de Conturi reprezentând un organ al administraţiei publice centrale, s-a apreciat că actele emise de pârâtă urmează a fi supuse controlului de legalitate la Curtea de apel, cu raportare la disp. art. 3 pct. 1 din C. proc. civ. şi art. 10 din Legea nr. 554/2004.
3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Înalta Curte examinând conflictul de competenţă, constată că soluţionarea acţiunii aparţine Tribunalului Constanţa, potrivit considerentelor ce se vor enunţa în continuare.
Conform art. 92 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a activităţilor specifice Curţii de Conturi aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 1/2009 împotriva măsurilor dispuse prin decizie, în termen de 15 zile de la data primirii, partea interesată poate face contestaţie la structura Curţii de Conturi care a emis Decizia.
Primăria Municipiului Constanţa a uzat de aceste dispoziţii şi a depus contestaţia care a fost soluţionată conform art. 101 lit. b) din Regulament, respectiv de o comisie de soluţionare a contestaţiilor formată din consilierul de conturi care coordonează domeniul ce a făcut obiectul verificării, un alt consilier de conturi şi directorul din cadrul departamentului respectiv, deoarece se contesta o decizie emisă la nivelul camerelor de conturi.
Art. 106 din Regulament prevedea posibilitatea sesizării instanţei de contencios administrativ împotriva hotărârilor înscrise în încheiere de către entitatea verificată, însă competenţa instanţelor de contencios este diferită, în raport de structura comisiei care a soluţionat contestaţia.
Potrivit art. 107 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea nr. 1/2009 a Plenului Curţii de Conturi „sesizarea instanţei se depune la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, pentru încheierile emise de structurile centrale ale Curţii de Conturi”, iar potrivit art. 108 din acelaşi Regulament „în cazul încheierilor emise la nivelul camerelor de conturi, sesizarea instanţei se depune la secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalelor".
Problema care se impune a fi rezolvată şi de care depinde stabilirea competenţei instanţei este dacă Încheierea nr. VI/381 din 16 decembrie 2010 este emisă de o structură centrală a Curţii de Conturi, în sensul dispoziţiilor pct. 108 din Regulament.
Contestaţia a fost soluţionată de o comisie formată potrivit pct. 101 lit. b) din Regulament şi având în vedere că în finalul încheierii se precizează termenul de contestare şi instanţa competentă să soluţioneze contestaţia (Tribunalul Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal), competenţa de soluţionare va fi stabilită în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal.
De precizat că la data pronunţării încheierii ce formează obiectul analizei judiciare era în vigoare Hotărârea nr. 1/2009, Hotărârea nr. 130/2011 având aplicabilitate ulterioară, respectiv de la 1 ianuarie 2011.
În cauză, încheierea a fost pronunţată de Curtea de Conturi la data de 16 decembrie 2010, deci anterior intrării în vigoare a Regulamentului nr. 130/2010, care a stabilit la pct. 228 că soluţionarea contestaţiilor împotriva încheierilor emise de Comisia de soluţionare a contestaţiilor aparţine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de apel în a cărei rază teritorială se află sediul entităţii verificate.
Având în vedere succesiunea normelor procedurale în timp, se va aplica norma de competenţă în vigoare la data adoptării actului contestat şi nu aceea care intra în vigoare ulterior, motiv pentru care soluţionarea prezentei cauze aparţine Tribunalului Constanţa.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii Primăria Municipiului Constanţa, Consiliul Local Constanţa, Municipiul Constanţa şi Primarul Municipiului Constanţa, precum şi pe pârâtele Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi a Judeţului Constanţa şi Curtea de Conturi a României, în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 august 2011.
Procesat de GGC - NN
| ← ICCJ. Decizia nr. 3974/2011. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3979/2011. Contencios. Conflict de... → |
|---|
