ICCJ. Decizia nr. 4105/2011. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4105/2011
Dosar nr. 5940/2/2009
Şedinţa publică din 15 septembrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 2412 din 19 mai 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea prin care reclamantul R.D. solicita anularea OUG nr. 37/2009 şi a Ordinului nr. 1003 din 22 mai 2009 prin care s-a dispus eliberarea sa din funcţia de conducere de director executiv adjunct la Activitatea de inspecţie fiscală din cadrul D.G.F.P. Ialomiţa, precum şi suspendarea executării actelor contestate, până la soluţionarea cauzei. Prin aceeaşi sentinţă, au fost respinse excepţiile inadmisibilităţii şi lipsei de interes a acţiunii.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, următoarele:
Prin adresa înregistrată sub nr. 938879 din 18 mai 2009, reclamantul şi-a exprimat opţiunea şi a solicitat să fie numit în funcţia publică de conducere de şef birou la Biroul tehnologia informaţiei în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Ialomiţa - Administraţia Finanţelor Publice Slobozia.
Prin Ordinul Preşedintelui A.N.A.F. nr. 1003 din 22 mai 2009, reclamantul a fost eliberat, începând cu data de 25 mai 2009, din funcţia publică de director executiv adjunct - Activitatea de inspecţie fiscală din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Ialomiţa, urmând ca numirea sa pe funcţia publică de conducere pentru care a optat să se realizeze prin decizie a directorului coordonator.
Prin Decizia directorului coordonator al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Ialomiţa nr. 124 din 26 mai 2009, reclamantul a fost numit în funcţia publică de conducere de şef la Biroul tehnologia informaţiei în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Ialomiţa - Administraţia Finanţelor Publice Slobozia beneficiind de un salariu de bază de 1920 lei, o indemnizaţie de conducere de 22% şi un spor de vechime de 25%, nefiind afectat în vreun fel dreptul la muncă şi dreptul la salariu.
Având în vedere opţiunea reclamantului, instanţa de fond reţine că numirea sa în funcţia publică de conducere de şef de birou la Biroul tehnologia informaţiei în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Ialomiţa - Administraţia Finanţelor Publice Slobozia, s-a făcut cu respectarea prevederilor art. 99 alin. (1) lit. b) şi alin. (5) din Legea nr. 188/1999, privind statutul funcţionarilor publici, republicată, în acest caz nefiind îndeplinite prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora „orice persoană care se consideră vătămată (...) într-un interes legitim, de către o autoritate publică (...) se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea (...) interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată".
Referitor la cererea de anulare a OUG nr. 37/2009, prima instanţă reţine că aceasta a fost în mod expres abrogată prin art. XIV din OUG nr. 105/2009, publicată în M.Of., partea I nr. 668 din 6 octombrie 2009; totodată, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1257/2009 s-a constatat că Legea pentru aprobarea OUG nr. 37/2009 este neconstituţională.
De asemenea, instanţa de fond a apreciat că, în speţă, nu sunt îndeplinite condiţiile pentru suspendarea executării actului administrativ, prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei sentinţe, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs reclamantul, solicitând casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
În faţa instanţei de recurs, la termenul din 15 septembrie 2011, când a fost judecată calea de atac exercitată, avocatul recurentului, în prezenţa acestuia, a solicitat, în principal, admiterea recursului şi modificarea sentinţei atacate, în sensul respingerii contestaţiei formulate, ca fiind rămasă fără obiect.
In acest sens, a arătat că, prin Ordinul nr. 1523 din 25 mai 2010 emis de ministrul finanţelor publice, depus la dosar, s-a dispus reîncadrarea recurentului-reclamant în funcţia deţinută anterior emiterii Ordinului nr. 1003 din 22 mai 2009, a cărui anulare a solicitat-o în cauză.
Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurent şi cu înscrisul depus în recurs, respectiv Ordinul nr. 1523 din 25 mai 2010 emis de ministrul finanţelor publice, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea va admite recursul, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Unul din elementele acţiunii civile este, alături de subiect şi cauză, obiectul, înţelegându-se prin acesta ceea ce se cere prin acţiune, pretenţia concretă a reclamantului.
In speţă, obiectul principal al acţiunii reclamantului îl constituie redobândirea funcţiei publice de director executiv adjunct - Activitatea de inspecţie fiscală din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Ialomiţa, din care a fost eliberat prin Ordinul nr. 1003 din 22 mai 2009, contestat în cauză.
Or, din înscrisul depus la dosar de către recurent, respectiv Ordinul nr. 1523 din 25 mai 2010 emis de ministrul finanţelor publice (f.21 - dosar recurs), rezultă că acesta a fost reîncadrat în funcţia publică de conducere respectivă, astfel că acţiunea a rămas fără obiect.
Pe cale de consecinţă, va fi admis recursul, modificată, în parte, sentinţa atacată şi respinsă acţiunea, ca rămasă fără obiect; vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul R.D. împotriva sentinţei nr. 2412 din 19 mai 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică, în parte, sentinţa atacată, în sensul că respinge contestaţia, ca rămasă fără obiect.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 septembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 407/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4106/2011. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
