ICCJ. Decizia nr. 4434/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4434/2011
Dosar nr. 30236/3/2010
Şedinţa publică de la 29 septembrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 3204 din 4 mai 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a soluţionat conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria sectorului 4 şi Tribunalul Bucureşti, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Municipiul Bucureşti, prin Primarul general şi pârâtul S.A., în favoarea Judecătoriei sector 4 Bucureşti.
Pentru a decide în acest sens, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că reclamantul Municipiul Bucureşti, prin Primarul general a solicitat obligarea pârâtului S.A. la încheierea contractului de concesiune pentru terenul aferent apartamentului din Bucureşti, sector 4.
În speţă, natura juridică a contractului de concesiune este una civilă, întrucât obiectul concesiunii este un bun proprietate privată al Municipiului Bucureşti.
Împrejurarea că una din părţile contractante este o autoritate publică nu conduce la calificarea contractului ca fiind un act administrativ asimilat, conform art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, autorităţile administrative putând să încheie atât contracte administrative, cât şi contracte de natură civilă sau comercială.
Curtea de, apel a menţionat că instanţele specializate în contencios administrativ şi fiscal nu au competenţa materială să soluţioneze litigii în legătură cu contracte de natură civilă.
Faptul că nu există dispoziţii legale privind regulile aplicabile acestor contracte, nu conduce la ideea că în speţă trebuie aplicate dispoziţiile O.U.G. nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică.
Contractele de concesiune a bunurilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ teritoriale sunt supuse reglementărilor cu caracter general privind contractele prevăzute la Titlul III cap. I-III C. civ.
În concluzie, Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 1 pct. 1 C. proc. civ., în raport de care a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector 4 Bucureşti.
Împotriva sentinţei civile nr. 3204 din data de 4 mai 2011 pronunţată în camera de consiliu de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs în termen legal reclamantul S.A., prin care s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii judecătoreşti şi pe cale de consecinţă stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei supuse judecăţii, pe fondul pricinii, de către Tribunalul Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Recurentul a învederat, prin motivele de recurs, că motivaţia curţii de apel este nefondată, având în vedere următoarele considerente.
Ţinând cont de definirea actelor administrative efectuată de art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, prin aceste acte care dau naştere, modifică sau sting raporturi juridice, sunt asimilate şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţii publice, etc. în aceste condiţii, şi contractul de concesiune este cuprins în sfera contractelor administrative, afirmaţie întărită şi de prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 care prevede că instanţa de contencios administrativ şi fiscal este competentă să soluţioneze şi litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum şi orice litigii legate de încheierea, modificarea, interpretarea, executarea şi încetarea contractului de administrare. Totodată, alin. (3) precizează că la soluţionarea litigiilor izvorâte din fazele premergătoare încheierii contractelor administrative se va avea în vedere regula după care principiul libertăţii contractuale este subordonat principiului contractuale este subordonat principiului priorităţii interesului public.
Trebuie luate în considerare şi prevederile art. 2 pct. 1 lit. d) C. proc. civ. care dispun faptul că tribunalul judecă, în primă instanţă, procesele şi cererile în materie de contencios administrativ, în afară de cele date în competenţa curţilor de apel. Or, având în vedere că Municipiul Bucureşti solicită încheierea unui contract de concesiune cu reclamantul ce intră în sfera actelor administrative iar în aceste condiţii sunt aplicabile prevederile C. proc. civ. şi ale Legii nr. 554/2004 care precizează că în cazul actelor administrative sunt competente secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale tribunalelor, soluţionarea acestei cereri intră în competenţa Tribunalului Bucureşti.
Recursul este nefondat.
În mod legal, prin sentinţa civilă nr. 3204 din data de 4 mai 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a fost stabilită competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamantul Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, în contradictoriu cu S.A., în favoarea Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti.
Într-adevăr, cum obiectul acţiunii îl constituie obligarea pârâtului S.A. la încheierea contractului de concesiune pentru terenul aferent apartamentului situat în Bucureşti sector 4, nu sunt incidente dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, care stipulează că orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată, şi nici prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din acelaşi act normativ care prevăd că sunt asimilate actelor administrative şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice şi achiziţiile publice.
Terenul aferent apartamentului situat în Bucureşti sector 4 este bun proprietate privată a reclamantului Municipiul Bucureşti, iar litigiului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile O.U.G. nr. 54/2006, cu modificările şi completările ulterioare, acest act normativ reglementând regimul juridic al contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică şi nu regimul juridic al contractelor de concesiune de bunuri proprietate privată a statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.
Prin urmare, în mod întemeiat curtea de apel a reţinut că în privinţa soluţionării litigiilor privind contractele de concesiune de bunuri proprietate privată, cum este cazul în litigiu, sunt incidente prevederile art. 1 pct. 1 C. proc. civ. care stabilesc că judecătoriile judecă în primă instanţă toate procesele şi cererile, afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe, şi a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei privind pe Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, şi pârâtul S.A., în favoarea Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti.
În aceste condiţii, cum motivele de recurs invocate în litigiu nu sunt întemeiate şi hotărârea atacată este legală, se va dispune, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingerea ca nefondat a recursului declarat de S.A. împotriva sentinţei civile din 4 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de S.A. împotriva sentinţei nr. 3204 din 4 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 29 septembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4431/2011. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4435/2011. Contencios. Refuz acordare... → |
|---|
