ICCJ. Decizia nr. 4443/2011. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4443/2011
Dosar nr. 630/64/2010
Şedinţa publică de la 29 septembrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 170 din 20 octombrie 2010, Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta N.M., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei, a dispus anularea ordinului nr. 1604/C din 10 iunie 2010 şi a deciziei nr. 63875/2010 emise de pârât şi a obligat pârâtul să emită un nou ordin, în sensul transformării postului, potrivit avizelor prealabile, începând cu data promovării examenului.
Pentru a hotăra astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamanta N.M. a fost încadrată ca funcţionar public, referent clasa III , grad profesional superior treapta I de salarizare în cadrul Curţii de Apel Braşov, începând cu data de 10 iunie 2010.
La data de 2 septembrie 2009, aceasta a susţinut examen de promovare pentru ocuparea unei funcţii publice într-o clasă superioară, potrivit prevederilor art. 68 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici.
După promovarea acestui examen Curtea de Apel Braşov a solicitat Agenţiei Naţionale a funcţionarilor publici şi Consiliului Superior al Magistraturii acordarea avizelor pentru transformarea posturilor de funcţionari publici de la instanţele din raza de activitate a Curţii de Apel Braşov .
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a emis avizul favorabil din 9 octombrie 2009, iar Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat hotărârea nr. 78 din 28 ianuarie 2010 prin care a acordat acest aviz.
La data de 10 iunie 2010 pârâtul Ministerul Justiţiei a emis ordinul nr. 1604/C prin care a dispus modificarea statului de funcţii şi de personal al Curţii de Apel Braşov şi al Tribunalului Braşov, prin transformarea unor posturi de funcţionar public.
În preambulul acestui ordin se face referire la avizele acordate de Consiliul Superior al Magistraturii şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici precum şi la prevederile art. 16 alin. (1) din anexa nr. 3 la Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, art. 135 din Legea nr. 304 /2004 privind organizarea judiciară, H.G. nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei şi art. 5 din O.U.G. nr. 115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale.
Instanţa de fond a constatat că emiterea acestui ordin în temeiul Legii nr. 330/2009 încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile.
La data susţinerii examenului pentru promovarea într-o clasă superioară ca urmare a absolvirii studiilor superioare în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea reclamanta, erau în vigoare prevederile O.G. nr. 6/2007, situaţie în care, instanţa a apreciat că reclamanta a avut reprezentarea situaţiei juridice reglementate de dispoziţiile în vigoare la acea dată şi nu de alte acte normative ce au fost adoptate ulterior şi pe cale de consecinţă au intrat în vigoare ulterior.
În altă ordine de idei, instanţa a reţinut că imediat după promovarea concursului, Curtea de Apel Braşov a efectuat demersurile necesare obţinerii avizelor şi transformării postului ocupat de reclamantă.
Faptul că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Consiliul Superior al Magistraturii au emis avizele favorabile la data de 9 octombrie 2009, respectiv 28 ianuarie 2010 nu este de natură a schimba situaţia juridică existentă la momentul promovării examenului şi nici a justifica aplicarea unor dispoziţii legale ce nu erau adoptate la acea dată.
Instanţa a reţinut că reclamanta a îndeplinit condiţiile necesare pentru transformarea postului său, respectiv absolvirea studiilor superioare în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea şi promovarea examenului organizat pentru ocuparea unei funcţii publice într-o clasă superioară, astfel că pârâtul avea obligaţia legală de a emite ordinul pentru numirea sa în funcţia pentru care a candidat de la data promovării examenului, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la acea dată, O.G. nr. 6/2007.
În consecinţă, faptul că acest act normativ a avut aplicabilitate limitată în timp, nu poate conduce la concluzia că nu trebuia aplicat raporturilor juridice născute sub imperiul acestuia, în caz contrar, înlăturându-se raţiunea pentru care a fost adoptată.
Împotriva sentinţei civile nr. 170/F din 20 octombrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs în termen legal pârâtul Ministerul Justiţiei, prin care s-a solicitat admiterea căii extraordinare de atac şi modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta N.M. ca neîntemeiată.
Recurentul a învederat, prin motivele de recurs, că hotărârea este criticabilă pentru motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., potrivit căruia hotărârea este lipsită de temei legal.
În conformitate cu dispoziţiile art. 64 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, promovarea în funcţia publică de execuţie se face prin concurs sau examen, organizat semestrial de către autorităţile şi instituţiile publice şi prin transformarea postului ocupat de funcţionarul public, transformarea postului fiind o condiţie cumulativă la promovare. Or, această transformare s-a realizat prin ordinul contestat, după şi cu îndeplinirea tuturor condiţiilor legale (avize, dispoziţii cuprinse în Legea nr. 330/2009).
Nicio dispoziţie legală nu stabileşte un termen pentru emiterea avizelor necesare în vederea transformării posturilor, iar ministrul justiţiei nu are temei legal pentru emiterea acestor ordine înainte de data avizelor prevăzute de lege, inclusiv avizul conform al Consiliului Superior al magistraturii pentru statele de funcţii şi de personal din cadrul instanţelor.
În plus, la momentul la care s-a emis ordinul ministrului justiţiei nr. 1604 din 10 iunie 2010 era în vigoare art. 16 Anexa 3 din Legea nr. 330/2009, începând cu data de 1 ianuarie 2010, avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii fiind dat prin hotărârea nr. 78 din 28 ianuarie 2010, aşa încât nu exista baza legală pentru a se dispune prin ordin al ministrului avansarea într-o treaptă de salarizare care să depăşească creşterea maximă de 5% prevăzută de art. 16 alin. (1) din Anexa nr. 3 la Legea nr. 330/2009.
O.G. nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici care a produs efecte până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare şi alte drepturi ale funcţionarilor publici, precum şi creşterile salariale care se acordă funcţionarilor publici în anul 2007 a fost un act normativ cu aplicabilitate limitată în timp, aşa încât reclamanta nu poate pretinde cu temei ca salarizarea să se realizeze în anul 2010 în baza unor dispoziţii legale abrogate, în speţă fiind vorba despre prevederile art. 9 alin. (3) din O.G. nr. 6/2007 care stabileau o creştere maximă de 20% faţă de 5% cât prevede art. 16 alin. (1) din Anexa nr. 3 la Legea nr. 330/2009.
Când instanţa de fond a apreciat că s-a încălcat principiul neretroactivităţii legii nu a avut în vedere dispoziţiile art. 1 din ordinul ministrului justiţiei nr. 1604/C/2010 potrivit cărora statul de funcţii şi de personal al Curţii de Apel Braşov şi al Tribunalului Braşov se modifică începând cu data emiterii ordinului contestat. Ministrul justiţiei a emis ordinul în discuţie la momentul la care această operaţiune a fost posibilă, după emiterea avizelor prevăzute de lege şi cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Din interpretarea art. 135 din Legea nr. 304/2004 rezultă că promovarea are loc la data transformării postului, prin modificarea statului de funcţii, modificare ce operează doar de la data emiterii ordinului ministrului justiţiei, cu avizul prealabil al Consiliului Superior al Magistraturii şi Agenţia Naţională a Finaţelor Publice. Prin urmare, încadrarea intimatei reclamante s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor legale, treapta de salarizare fiind stabilită aşa încât să se respecte legea în vigoare, anume art. 16 alin. (1) din Legea nr. 330/2009. În aceste condiţii, ordinul contestat nr. 1604 din 10 iunie 2010 s-a emis cu respectarea condiţiilor de validitate, fiind temeinic şi legal, aşa încât nu se impune anularea sa, după cum nu se impune nici anularea hotărârii prin care se respinge contestaţia formulată împotriva ordinului.
Intimata N.M. a solicitat, prin concluziile scrise depuse în cauză, respingerea ca nefondat a recursului, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
Recursul este fondat, pentru considerentele ce urmează.
Ordinul nr. 1604/C din 10 iunie 2010 a fost emis de ministrul justiţiei cu respectarea condiţiilor de validitate, fiind temeinic şi legal, ceea ce înseamnă că instanţa de fond, cu aplicarea greşită a legii, a ajuns la concluzia anulării sale, precum şi a hotărârii prin care s-a respins contestaţia formulată împotriva ordinului, cu consecinţa obligării pârâtului la emiterea unui nou ordin în sensul transformării postului potrivit avizelor prealabile, începând cu data promovării examenului.
Potrivit art. 64 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, promovarea în funcţia publică de execuţie se face prin concurs sau examen, organizat semestrial de către autorităţile şi instituţiile publice şi prin transformarea postului ocupat de funcţionarul public. Pe de altă parte, se mai reţine că conform art. 68 din Legea nr. 188/1999 „(1) în urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior, funcţionarii publici de execuţie au dreptul de a participa la examenul organizat pentru ocuparea unei funcţii publice într-o clasă superioară celei în care sunt încadraţi, dacă studiile absolvite sunt în specialitatea în care-şi desfăşoară activitatea sau dacă autoritatea ori instituţia publică apreciază că studiile absolvite sunt utile pentru desfăşurarea activităţii. (2) Promovarea în condiţiile alin. (1) se face prin transformarea postului ocupat de funcţionarul public ca urmare a promovării examenului".
Aşadar, astfel cum corect susţine recurentul-pârât, două sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească funcţionarul public pentru a fi promovat în funcţie şi anume, promovarea examenului şi transformarea postului, cea de-a doua condiţie fiind, în mod evident, subsecventă celei dintâi.
Prin urmare, promovarea se realizează la momentul la care are loc transformarea postului, transformare care la rândul ei este condiţionată de obţinerea avizului favorabil din partea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi din partea Consiliul Superior al Magistraturii şi care implică modificarea statului de funcţii, modificare ce operează doar de la data emiterii ordinului Ministrului Justiţiei.
În speţă, intimata-reclamantă a susţinut examenul la data de 2 septembrie 2009, iar avizele au fost obţinute la data de 9 octombrie 2009 de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi la 28 ianuarie 2010 de la Consiliul Superior al Magistraturii, ordinul fiind emis la data de 10 iunie 2010, de Ia această dată modificându-se şi statele de funcţii şi de personal ale Curţii de Apel Braşov şi Tribunalului Braşov prin transformarea unor posturi de funcţionar public, în ceea ce o priveşte pe intimata-reclamantă, fiind transformat postul de referent în consilier clasa I, grad asistent treapta 3, conform anexei la ordin.
La momentul la care s-a emis ordinul şi deci a avut loc transformarea postului, era în vigoare art. 16 din Anexa nr. 3 din Legea nr. 330/ 2009, începând cu 1 ianuarie 2010, avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii fiind dat prin hotărârea nr. 78 din 28 ianuarie 2010, aşa încât, astfel cum corect susţine recurentul, nu există bază legală pentru a se dispune avansarea într-o treaptă de salarizare care să depăşească creşterea maximă de 5% prevăzută de art. 16 alin. (1) din Anexa nr. 3 la Legea nr. 330/2009.
O.G. nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici a produs efecte numai până la intrarea în vigoare a Legii nr. 330/2009 privind sistemul unitar de salarizare, şi a fost deci un act normativ cu aplicabilitate limitată în timp, astfel că intimata-reclamantă nu poate pretinde ca în anul 2010 salarizarea să se dispună în baza unor dispoziţii legale abrogate, în concret a prevederilor art. 9 alin. (3) care stabileau o creştere maximă de 20% faţă de nivelul de 5% cât prevede art. 16 alin. (1) din Anexa nr. 3 la Legea nr. 330/2009.
De altfel, se constată că chiar şi Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărârea nr. 78 din 28 ianuarie 2010 prin care a acordat avizul conform pentru modificarea statelor de funcţii, prin transformarea postului de funcţionar public, ca urmare a promovării în clasă, reţine aplicabilitatea dispoziţiilor art. 16 din Anexa nr. 3, Reglementări specifice funcţionarilor publici, la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în vigoare, începând cu data de 1 ianuarie 2010. Cu alte cuvinte, chiar dacă avizele acordate priveau încadrarea în funcţia de consilier clasa I grad asistent treapta 2 de salarizare, în raport de legislaţia în vigoare privind salarizarea unitară, nu se mai putea dispune avansarea într-o treaptă de salarizare care să depăşească creşterea maximă de 5%, reglementată de art. 16 alin. (1) din Anexa nr. 3 la Legea nr. 330/2009.
În litigiu nu poate fi vorba nici de încălcarea principiului neretroactivităţii legii, astfel cum susţine intimata-reclamantă, deoarece prin transformarea unor posturi de funcţionar se modifică statele de funcţii şi de personal, iar acest lucru nu se poate face numai prin ordin al Ministrului Justiţiei emis numai după obţinerea în prealabil a avizelor de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi de la Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, sunt neîntemeiate argumentele intimatei-reclamante potrivit cărora modificările privind funcţia şi retribuţia se raportează la momentul examenului de promovare şi a legislaţiei în vigoare la acel moment.
În aceste condiţii, constatând că prin ordinul contestat s-a procedat la încadrarea intimatei-reclamante cu respectarea dispoziţiilor legale, treapta de salarizare fiind stabilită astfel încât să se respecte legea în vigoare la momentul emiterii actului administrativ individual atacat, anume art. 16 alin. (1) din Anexa nr. 3 la Legea nr. 330/2009, urmează a se dispune, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prescripţiilor art. 312 alin. (1)-(3) C. proc. civ., admiterea recursului Ministerului Justiţiei şi modificarea sentinţei nr. 170 din data de 20 octombrie 2010 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în sensul respingerii acţiunii reclamantei N.M. ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei nr. 170 din 20 octombrie 2010 a Curţii de Apel Braşov,secţia contencios administrativ şi fiscal.
Modifică în tot sentinţa atacată, în sensul că respinge acţiunea reclamantei N.M., ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 29 septembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4441/2011. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 4444/2011. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
