ICCJ. Decizia nr. 4703/2011. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4703/2011
Dosar nr. 11997/2/2009
Şedinţa publică din 13 octombrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul P.S., constatarea calităţii pârâtului de colaborator al Securităţii.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că pârâtul a candidat pentru funcţia de Primar al oraşului Zlatna, judeţul Alba, funcţie ce impune verificarea sub aspectul existenţei calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii conform art. 3 lit. g) din OUG nr. 24/2008 şi că din nota de constatare din 10 iunie 2008 s-a consemnat că pârâtul a fost recrutat informator al Securităţii în anul 1983, în timp ce era student, pentru a furniza informaţii despre familia la care era găzduit şi despre colegii de facultate.
Prin sentinţa civilă nr. 3452 din 20 septembrie 2010 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, fiind investită cu soluţionarea cauzei în fond după casare, a respins acţiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul P.S., ca nefondată.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin acţiunea formulată, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul P.S., să se constate existenţa calităţii de colaborator al Securităţii, motivat de faptul că din cuprinsul notei de constatare din 10 iunie 2008 şi din înscrisurile ataşate notei de constatare rezultă că pârâtul a fost recrutat în anul 1983 ca informator al Securităţii, în timp ce era student, pentru a furniza informaţii despre persoana la care locuia în gazdă şi despre colegii de facultate.
Din probele dosarului rezultă că pârâtul a făcut parte dintr-o familie încadrată în epoca respectivă în categoria de chiaburi, aşa cum rezultă din evidenţele fostului raion Alba.
Instanţa a reţinut că pârâtul s-a aflat sub supraveghere în vederea recrutării, împrejurare rezultată din raportul de propunere de recrutare făcut de o persoană cu nume conspirativ C. şi că din analiza notelor întocmite de pârât, ataşate notei de constatare emisă de C.N.S.A.S., se constată că pârâtul, prin notele informative întocmite, se referă la activităţi ale persoanei la care locuia în gazdă în perioada studenţiei, referitoare la anumite preocupări religioase şi la ascultarea postului de radio Europa Liberă.
Astfel, instanţa de fond a apreciat că informaţiile oferite de pârât nu sunt de natură a atrage repercusiuni asupra persoanei despre care s-au dat informaţiile respective prevăzute de art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008.
Din cuprinsul materialelor, respectiv a notelor date de pârât, se reţine că informaţiile cuprinse în aceste note informative sunt mai degrabă de domeniul de interes al organelor de partid sau de Miliţie.
Având în vedere constrângerea morală justificată de situaţia pârâtului şi a familiei acestuia şi rezultată din înscrisurile depuse de către pârât, instanţa a apreciat că este de înţeles că angajamentul de colaborare al acestuia i-a fost impus, iar notele informative nu au afectat drepturi şi libertăţi ale omului care să se circumscrie condiţiilor prev. de OUG nr. 24/2008.
S-a reţinut în considerentele hotărârii atacate faptul că nu s-a dovedit că o colaborare cu organele de Securitate ar fi fost iniţiată de pârât, acesta dând note explicative către organele de securitate, fiind evidentă constrângerea morală la care a fost supus pârâtul, dată fiind situaţia familiei acestuia explicată mai sus şi probată cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
S-a mai reţinut că din înscrisurile aflate la dosar rezultă că pârâtul nu a divulgat informaţii care ar fi putut afecta vreo persoană cu care acesta a venit în contact în perioada verificată.
Pentru considerentele expuse, instanţa a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008 şi, în consecinţă, a respins acţiunea formulată de reclamant ca nefondată.
Împotriva sentinţei civile nr. 3452 din data de 20 septembrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs în termen legal C.N.S.A.S., prin care s-a solicitat admiterea căii extraordinare de atac şi modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii acţiunii în contencios administrativ şi a constatării existenţei calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe P.S., fiind îndeplinite cerinţele art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
Recurentul a învederat, prin motivele de recurs, că în mod greşit instanţa de fond a respins acţiunea reclamantului C.N.S.A.S., în primul rând pe considerentul că ar fi existat o „constrângere morală” la care intimatul ar fi fost supus. Prima instanţă a considerat că această constrângere ar fi dovedită, pe de o parte, prin faptul că bunicul intimatului şi tatăl acestuia au fost persecutaţi de regim, iar pe de altă parte pentru că „pârâtul s-a aflat sub supraveghere în vederea recrutării”. Această susţinere a primei instanţe a fost criticată, arătându-se că definiţia legală a noţiunii de colaborator al Securităţii arată clar care sunt situaţiile de excepţie în care nu poate fi reţinută respectiva calitate. Legiuitorul a reglementat o situaţie de excepţie care este, prin urmare, de strictă interpretare şi aplicare. Alte condiţii decât cele prevăzute cumulativ de legiuitor, s-a precizat, nu pot fi adăugate, iar textul legal nu se poate extinde şi asupra altor situaţii decât cele expres prevăzute. Astfel, existenţa unor persecuţii asupra tatălui şi bunicului intimatului nu pot justifica faptul că acesta a colaborat în mod secret şi sub protecţia unui nume conspirativ, timp de 5 ani, cu Securitatea. Împrejurarea că „pârâtul s-a aflat sub supraveghere în vederea recrutării” se regăseşte în absolut toate cazurile de colaborare cu Securitatea, toţi informatorii aflându-se o perioadă sub supraveghere în vederea recrutării fiind la rândul lor urmăriţi în dosarele fond reţea (dosarele de informatori) atât înainte de recrutare, cât şi în timpul colaborării, pentru a li se verifica loialitatea.
Recurentul a arătat că în mod neîntemeiat prima instanţă a considerat că victimele delaţiunilor nu ar fi fost expuse în mod real unor repercusiuni din partea Securităţii, „sancţiunile aplicate fiind doar avertismente cu caracter contravenţional”. Or, din probatoriul administrat rezultă că de la domiciliul gazdei intimatului au fost confiscate 27 de caiete, peste 10 cărţi şi reviste „toate cu conţinut ostil”. Cinci persoane sunt „avertizate pe linie de Securitate”, în timp ce toţi cei găsiţi la întrunire au fost, în plus, „amendate contravenţional, pe linie de Miliţie”. Caracterul arbitrar al măsurilor şi faptul că acestea erau tipice statului totalitar, a apreciat recurentul, este dincolo de orice dubiu. Definiţia legală a noţiunii de colaborator al Securităţii, a mai precizat recurentul, nu cere existenţa unei pluralităţi de informaţii furnizate, fiind de ajuns şi un singur denunţ, care să îndeplinească cele două condiţii, pentru reţinerea acestei calităţi.
În cauză a formulat întâmpinare intimatul P.S., prin care s-a solicitat respingerea recursului ca nefundat, cu consecinţa menţinerii ca legală şi temeinică a hotărârii atacate. S-a precizat, de către intimat, cu referire la sentinţa recurată, că aprecierile judiciare privind probatoriul administrat sunt corecte şi că judecătorul fondului a reţinut just că este exclusă aptitudinea demersului informativ atribuit pârâtului de a atrage repercusiunile prevăzute de art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008 împotriva persoanelor menţionate în notele încriminate. S-a concluzionat de către intimat că chiar dacă există note informative ale pârâtului şi un angajament de colaborare al acestuia impus ca urmare a unei constrângeri morale, justificată de situaţia familiei pârâtului, în lipsa concretizării consecinţelor notelor informative în afectarea drepturilor şi libertăţilor omului, nu se justifică prezumţia că pârâtul a desfăşurat activităţi care prin natura lor se circumscriu condiţiilor prevăzute de OUG nr. 24/2008.
Recursul este nefondat.
Potrivit prevederilor art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii, cu modificările şi completările ulterioare, prin colaborator al Securităţii se înţelege „persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu este considerată colaborator al Securităţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiţie, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea, precum şi cei care, având calitatea de rezidenţi ai Securităţii, coordonau activitatea informatorilor”.
Pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii, în sensul dispoziţiilor art. 2 lit. b) fraza I din OUG nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare, se cere întrunirea a două condiţii cumulative: pe de o parte, prin informaţiile furnizate lucrătorilor Securităţii să fie denunţate activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi, pe de altă parte, aceste informaţii să fi vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În cauză, cum judicios şi cu o motivare convingătoare şi persuasivă a reţinut şi instanţa de fond, nu sunt îndeplinite cele două condiţii cumulative expres prevăzute de lege pentru constatarea calităţii intimatului P.S. de colaborator al Securităţii, întrucât informaţiile furnizate organelor de securitate prin notele informative depuse de reclamantul C.N.S.A.S. (informaţii privitoare la preocupări religioase ale unor persoane, la anumite aspecte considerate deficitare de la locul de muncă al intimatului, etc.) nu conţin, pe de o parte, în mod esenţial, referiri la activităţi şi atitudini vădit şi preponderent potrivnice regimului totalitar comunist, şi, pe de altă parte, prin informaţiile respective nu s-a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În aceste condiţii, se reţine că sentinţa atacată este legală şi temeinică, urmând a se dispune, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingerea ca nefondat a recursului declarat de C.N.S.A.S. împotriva sentinţei civile nr. 3452 din data de 20 septembrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.N.S.A.S. împotriva sentinţei civile nr. 3452 din 20 septembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 13 octombrie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 4702/2011. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 4706/2011. Contencios. Anulare act... → |
---|