ICCJ. Decizia nr. 6141/2011. Contencios. Alte cereri. Revizuire - Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 6141/2011
Dosar nr. 6198/1/2011
Şedinţa publică de la 16 decembrie 2011
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 15 februarie 2011 pronunţată în camera de consiliu, Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de recurenta P.F., prin mandatar, de lămurire a dispozitivului deciziei nr. 765/R/10.11.2009, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, încheierea fiind irevocabilă.
Recursul declarat de P.F. împotriva acestei încheieri a fost respins ca inadmisibil de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal prin decizia nr. 2476 din 3 mai 2011, reţinându-se că în cauză au fost încălcate dispoziţiile art. 299 alin. (1) din C. proc. civ., prin aceea că recursul a fost declarat împotriva unei încheieri irevocabile.
Împotriva acestei hotărâri recurenta-reclamantă P.F. a formulat cerere de revizuire în temeiul art. 322 Cap. II din C. proc. civ.
Revizuenta a susţinut că decizia a cărei revizuire o solicită trebuie schimbată în tot, în sensul acordării integrale a drepturilor ce i se cuvin, altele decât indemnizaţia prevăzută de art. 1 alin. (1) lit. e) din Decretul-lege nr. 118/1990.
A mai susţinut că, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, neintrând în examinarea cererilor şi susţinerilor formulate de recurenta reţine, în mod incorect, că cererea din 5 ianuarie 2011 către Curtea de Apel Braşov este numai o cerere de lămurire, or reclamanta solicitase Curţii de Apel Braşov să stabilească perioada de strămutare conform deciziei nr. 765/R din 10 noiembrie 2009, ceea ce, de fapt constituie o completare a acesteia.
Cererea de revizuire este inadmisibilă.
Potrivit art. 322 din C. proc. civ., pot fi supuse revizuirii hotărârile rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi hotărârile date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul.
Legea prevede, aşadar, cu caracter limitativ, două categorii de hotărâri judecătoreşti care pot fi supuse acestei căi extraordinare de atac, care este revizuirea, după cum urmează: a) hotărârile rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare şi b) hotărârile pronunţate de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul.
Rezultă, deci, că hotărârile aparţinând celei de-a doua categorii pot fi supuse revizuirii numai în cazurile în care soluţia instanţei de recurs a fost pronunţată în urma examinării cauzei sub aspectul fondului său, cu consecinţa reconsiderării stării de fapt, ca urmare fie a administrării probei cu înscrisuri noi, fie a reaprecierii probelor aflate la dosar.
Cum, în speţă, decizia a cărei revizuire se solicită nu evocă fondul pretenţiei deduse judecăţii ci doar constată că recursul este inadmisibil, fiind declarat împotriva unei încheieri irevocabile, cererea de revizuire este inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de P.F. împotriva deciziei nr. 2476 din 3 mai 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 decembrie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 6140/2011. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 6151/2011. Contencios. Conflict de... → |
---|