ICCJ. Decizia nr. 639/2011. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 639/2011
Dosar nr. 36753/3/200.
Şedinţa de la 3 februarie 2011
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Reclamanta I.M., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Administraţiei şi Internelor şi A.N.F.P. nr. 1898709/1899648/1899826 din 31 iulie 2009 a M.A.I., solicitând obligarea acestuia să analizeze cererea reclamantei, dispunând un control la Direcţia Poliţie Comunitară Sector 6, cu consecinţa reanalizării performanţelor reclamantei şi a revocării deciziei de eliberare a reclamantei din funcţie.
2. Tribunalul Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 3402 din 24 noiembrie 2009, a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe şi a declinat competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta I.M., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Administraţiei şi Internelor şi A.N.F.P. în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
3. Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că, în esenţă, reclamanta a cerut anularea unei adrese emise de către o instituţie organizată la nivel naţional, care se include în categoria autorităţilor şi instituţiilor centrale, iar cererile împotriva acesteia se soluţionează în primă instanţă de curtea de apel.
4. La rândul său, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 4072 din 22 octombrie 2010, a disjuns capătul 1 de cerere de capetele de cerere 2-5, a respins ca inadmisibil capătul 1 al cererii formulate de reclamanta I.M., în contradictoriu cu pârâţii A.N.F.P. şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, a admis excepţia necompetenţei materiale pe capetele 2-5 de cerere şi a declinat competenţa soluţionării capetelor 2-5 de cerere la Tribunalul Bucureşti.
5. Totodată, a constatat conflictul negativ de competenţă şi a trimis dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.
6. Pronunţând această soluţie, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că, este inadmisibil capătul 1 al cererii, respectiv cererea de anulare a răspunsului cu nr. 1898708/1899648/1899826 din 31 iulie 2009 la cererea reclamantei adresată Ministerului Administraţiei si Internelor, întrucât această adresă, emisă de către pârâtă, nu se circumscrie prevederilor actului administrativ definit de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
7. De asemenea, Curtea de Apel Bucureşti, a disjuns capătul 1 de cerere de capetele de cerere 2-5, în temeiul art. 165 C. proc. civ. şi a reţinut, totodată, că în privinţa capetelor de cerere 2-5, soluţionarea acestora în primă instanţă, revine Tribunalului Bucureşti, deoarece prin aceste capete de cerere se invocă pretenţii faţă de o autoritate publică locală.
8. Având în vedere obiectul litigiului şi dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte stabileşte competenţa materială de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:
8.1. Obiectul acţiunii formulate de reclamantă este obligarea A.N.F.P.: a) să dispună un control la Direcţia de Poliţie Comunitară Sector 6; b) să analizeze modul de realizare a reevaluării performanţelor profesionale individuale pentru activitatea pe anul 2008; c) să anuleze rapoartele de evaluare; d) să constate şi să dispună că Decizia de eliberare din funcţie este abuzivă; e) să aprobe reevaluarea activităţii în cadrul direcţiei.
8.2. Prin aceste capete de cerere nu se invocă pretenţii faţă de o autoritate locală, astfel cum în mod greşit s-a apreciat prin sentinţa civilă nr. 4072 din 22 octombrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Reclamanta solicită obligarea unei autorităţi centrale – A.N.F.P., să îi rezolve cererea.
Temeinicia pretenţiei şi competenţa materială a autorităţii de a rezolva cererea, sunt probleme ce se analizează odată cu soluţionarea fondului cauzei.
Este de remarcat că reclamanta a înţeles să formuleze contestaţie împotriva actului administrativ de eliberare din funcţie emis de Direcţia Generală de Poliţie Comunitară Sector 6 Bucureşti, pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, conform art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată.
În prezenta cauză, reclamanta nu are pretenţii faţă de autoritatea publică locală, ci faţă de o autoritate publică centrală, astfel încât, conform art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, competenţa de soluţionare revine Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta I.M. şi pe pârâţii Ministerul Administraţiei şi Internelor şi A.N.F.P. în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 635/2011. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 644/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
