ICCJ. Decizia nr. 672/2011. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 672/2011
Dosar nr. 11617/3/2010
Şedinţa publică din 4 februarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 103 CC din 22 octombrie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a stabilit în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti competenţa de soluţionare a cauzei prin care reclamanta S.A.G.A., în contradictoriu cu pârâtele SC S.C. SA Bucureşti şi Brigada de Poliţie Rutieră, solicita anularea procesului-verbal seria CC nr. 3132844 din 08 septembrie 2009, anularea sancţiunilor stabilite în cuprinsul acestuia şi obligarea SC S.C. SA la restituirea sumei de 523,60 lei achitată la data de 05 septembrie 2009, reprezentând taxele de ridicare, transport şi depozitare auto.
Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut, în esenţă, că, în speţă, nu sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 554/2004, întrucât reclamanta, prin cererea de chemare în judecată, nu a solicitat anularea niciunui act administrativ presupus vătămător, solicitând restituirea sumei de 523,60 lei, achitată la data de 05 septembrie 2009, reprezentând taxele de ridicare, transport şi depozitare auto, ca o consecinţă a anulării procesului-verbal de contravenţie, ce constituie obiectul principal al acţiunii.
Împotriva acestei sentinţe, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs pârâta SC S.C. SA Bucureşti, arătând, în esenţă, că soluţionarea litigiului este de competenţa Tribunalului Bucureşti, ca instanţă de contencios administrativ, întrucât reclamanta, prin cererea de restituire a sumei de bani menţionate, tinde la contestarea dispoziţiei de ridicare a autovehiculului, act care are natură administrativă.
Examinând sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Astfel, prin acţiunea formulată în cauză, reclamanta a solicitat anularea procesului-verbal de contravenţie seria CC nr. 3132844 din 08 septembrie 2009 şi a sancţiunilor stabilite în cuprinsul acestuia, precum şi obligarea SC S.C. SA la restituirea sumei de 523,60 lei achitată la data de 05 septembrie 2009, reprezentând taxele de ridicare, transport şi depozitare auto.
La termenul de judecată din data de 28 ianuarie 2010, reprezentantul reclamantei a precizat, în mod expres, în faţa instanţei sesizate, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, că solicită restituirea sumei de 523,60 lei ca o consecinţă a anulării procesului-verbal de contravenţie contestat şi nu înţelege să formuleze o acţiune în contencios administrativ de anulare a unui act administrativ.
Faţă de această precizare a obiectului acţiunii şi cum capătul de cerere privind acordarea de despăgubiri este accesoriu celui principal, urmând acestuia inclusiv sub aspectul competenţei de judecată, se va reţine că în mod corect, prin sentinţa atacată, a fost stabilită competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, în raport de dispoziţiile art. 32 alin. (2) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi art. 10 pct. 8 C. proc. civ., potrivit cărora competenţa de judecată a plângerii formulate împotriva procesului-verbal de contravenţie aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.
Pentru considerentele arătate, în raport de obiectul acţiunii, astfel cum acesta a fost precizat de reclamantă, cum în speţă nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 554/2004, invocate de recurentă, recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa criticată, ca fiind temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC S.C. SA Bucureşti împotriva sentinţei nr. 103 CC din 22 octombrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 67/2011. Contencios. Suspendare executare act... | ICCJ. Decizia nr. 680/2011. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
