ICCJ. Decizia nr. 656/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 656/2011
Dosar nr. 41364/3/2008
Şedinţa publică din 4 februarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Sesizarea instanţei de fond.
Prin cererea adresată Tribunalului Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul C.N.S.A.S. a formulat acţiune în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe B.A.
În motivarea cererii se arată că din nota de constatare şi înscrisurile depuse rezultă că pârâtul a avut gradul de maior în cadrul Direcţiei Regionale Bacău, secţia raională Aiud (1964), respectiv I.J. Bacău (1971) şi locotenent colonel în cadrul I.J. Bacău, Serviciul 1 (1975, 1976, 1977).
În această calitate, a procedat la interceptarea corespondenţei unei persoane, a aplicat măsura interceptării convorbirilor persoanei urmărite, în anul 1976, a procedat la „luarea în supraveghere informativă" a unei persoane pe motiv că era membră a sectei „Creştini după Evanghelie".
Prin Sentinţa civilă nr. 3431 din 8 decembrie 2008, Tribunalul Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti datorită modificării normelor de competenţă prevăzute în OUG nr. 24/2008.
Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, şi fiind invocată excepţia de neconstituţionalitate a art. 2 lit. a), art. 7 şi 8 lit. a), art. 11 alin. (1) şi 24/2008 a fost sesizată Curtea Constituţională.
Prin Decizia nr. 1483 din 10 noiembrie 2009 Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate invocată.
2. Soluţia instanţei de fond.
Prin Sentinţa civilă nr. 1861 din 22 aprilie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, au fost respinse excepţia lipsei de interes şi excepţia lipsei calităţii procesuale active invocate de pârât şi a fost admisă acţiunea, constatată existenţa calităţii de lucrător al Securităţii, în ceea ce îl priveşte pe pârâtul B.A.
În motivarea soluţiei de respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale active ca neîntemeiată, instanţa de fond a reţinut că din interpretarea dispoziţiilor art. 8 lit. a) şi art. 11 din OUG nr. 24/ 2008 rezultă că acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia poate fi promovată de C.N.S.A.S. în baza notei de constatare întocmită în condiţiile art. 7 din acest act normativ şi aprobată de Colegiul C.N.S.A.S.
În privinţa excepţiei interesului în promovarea acţiunii în constatare au fost prezentate raţiunile adoptării OUG nr. 24/2008 ce reglementează accesul la propriul dosar, deconspirarea Securităţii, consemnarea publică a abuzurilor.
Pe fondul cauzei, instanţa de fond a arătat că pârâtul B.A. îndeplineşte condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008 întrucât a avut gradul de maior şi locotenent colonel, în cadrul Securităţii şi în această calitate a desfăşurat acţiuni şi a dispus măsuri informativ-operative în scopul susţinerii regimului totalitar comunist.
Prin activitatea desfăşurată, pârâtul a suprimat drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului şi, în raport de acestea, instanţa de fond a considerat că se poate dispune constatarea calităţii de lucrător al Securităţii în ce-l priveşte pe pârât.
3. Calea de atac exercitată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul B.A. solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei şi respingerea acţiunii în constatare ca neîntemeiată.
În motivele de recurs se arată că se invocă, mai întâi, excepţia necompetenţei materiale a instanţei, excepţia lipsei de interes, excepţia lipsei calităţii de reprezentant a C.N.S.A.S. şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a acestuia.
Chiar dacă prevederea din ordonanţă stabileşte că numai Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, este desemnată să judece astfel de cauze, se apreciază că această prevedere nu poate schimba sau modifica legea organică a funcţionării instanţelor judecătoreşti.
Scopul ordonanţei este străin de ideea de justiţie iar principiul egalităţii de tratament în justiţie nu ar fi respectat pentru că reclamantul din aceste acţiuni este favorizat aprioric de lege pentru că este scutit de taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar.
În numele unor principii de natură politică şi vădit revanşarde se consideră că se ajunge ca pe baza unor copii xeroxate de pe planuri de măsuri care erau dispuse pe hârtie, în ideea de a justifica şi norma vizibil munca şi activitatea cotidiană a aparatului de securitate, să se pronunţe hotărâri prin care să se constate suprimarea unor drepturi, deşi nici o normă nu a fost luată direct care să-i vizeze pe cei în cauză.
Nu pot fi asimilate unor acte de îngrădire a drepturilor civile, simpla caracterizare şi cunoaştere a muncii şi a preocupărilor unei persoane, iar simplul fapt că pârâtul a folosit, la ordin şi sub comanda militară ierarhică, mijloacele informative, nu poate conduce la admiterea acţiunii pentru că aceleaşi mijloace sunt folosite în cadrul acţiunilor de prevenire a actelor de criminalitate şi în prezent.
S-a solicitat casarea sentinţei pentru ca C.N.S.A.S. să facă dovezi clare, concludente şi pertinente pentru că cele depuse sunt insuficiente şi neconvingătoare, mai ales că instanţa de fond a renunţat la solicitarea prezentării înscrisurilor precizate, fapt contrar statului de drept şi dreptului la un proces echitabil.
4. Soluţia instanţei de recurs.
După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente:
În motivele de recurs au fost invocate mai multe excepţii, dar acestea sunt nefondate şi vor fi respinse.
Excepţia necompetenţei materiale a instanţei.
Potrivit art. 1 alin. (1) din OUG nr. 24/2008, în forma iniţială, acţiunea în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii se introduce la Secţia de contencios administrativ a Tribunalului Bucureşti, motiv pentru care cererea a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe.
Ulterior, prin Legea nr. 293/2008, art. 1 alin. (1) a fost modificat şi s-a stabilit competenţa exclusivă în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Prin urmare, suntem în prezenţa unei competenţe exclusive, speciale stabilită printr-o dispoziţie expresă a legii şi nu poate fi contestată competenţa materială a instanţei care a soluţionat cauza în fond.
Excepţia lipsei de interes.
Şi această excepţie este nefondată deoarece interesul în promovarea acţiunii rezultă chiar din motivul pentru care a fost promovată OUG nr. 24/2008, acela de a permite accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, ca parte a poliţiei politice.
Excepţia lipsei calităţii de reprezentant a C.N.S.A.S. şi a lipsei calităţii procesuale active a C.N.S.A.S. vor fi respinse pentru că legea a stabilit că persoanele îndreptăţite care solicită accesul la propriul dosar se adresează C.N.S.A.S., dar acesta poate efectua verificări şi ca urmare a sesizării din oficiu.
În art. 14 din OUG nr. 24/2008 au fost stabilite atribuţii la C.N.S.A.S. şi în art. 24 sunt stabilite atribuţiile Colegiului C.N.S.A.S., iar pentru Notele de constatare care sunt aprobate, se dispune introducerea acţiunii în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii.
Pe fondul motivelor de recurs se constată că, deşi sunt invocate prevederile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 Cod procedura civilă, acestea nu sunt dezvoltate şi nu se indică motivele de nelegalitate care ar face incidente aceste motive de recurs.
Referitor la încălcarea principiului egalităţii de tratament în justiţie datorat scutirii de plată a taxei de timbru, se constată că aceste critici sunt nefondate deoarece, pornind de la scopul legii, se poate institui scutirea de plata taxelor de timbru fără a se încălca principiul egalităţii de tratament.
Recurentul nu neagă calitatea sa de lucrător în aparatul fostei Securităţi dar încearcă să justifice activitatea desfăşurată arătând că nu au fost luate măsuri directe împotriva celor vizaţi de acţiunile sale şi că şi-a desfăşurat activitatea sub comandă militară ierarhică.
Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 24/2008, lucrător al Securităţii este considerată orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Din interpretarea acestui text rezultă că pentru a stabili calitatea de lucrător al Securităţii trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- persoana să fi avut calitatea de ofiţer sau subofiţer al Securităţii, inclusiv acoperit, în perioada 1945-1989;
- persoana să fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Cu probele aflate la dosar s-a făcut dovada îndeplinirii acestor condiţii deoarece recurentul a fost ofiţer de Securitate şi în această calitate, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Referitor la aceste probe s-au depus la dosar dovezi din care rezultă că, în contextul urmăririi informative a unui fost membru PNL, s-a procedat la interceptarea corespondenţei, deşi era un drept prevăzut chiar de Constituţia în vigoare la acea dată, a procedat la „luarea în supraveghere informativă" a unei persoane pe motiv că este membră a unei secte religioase, deşi tot Constituţia României prevedea dreptul la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie.
Apreciind că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul B.A. împotriva Sentinţei nr. 1861 din 22 aprilie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 643/2011. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 704/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
