ICCJ. Decizia nr. 714/2011. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 714/2011
Dosar nr. 898/54/2010
Şedinţa publică din 8 februarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei. Soluţia primei instanţe
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova reclamanţii C.I., C.O.M., A.G.V., A.M.M., prin Procurator C.I., au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele A.N.R.P. şi C.C.S.D., obligarea acestora pe calea unei hotărâri judecătoreşti la emiterea deciziei reprezentând titlurile de despăgubire aferente imobilului preluat abuziv, ce a fost situat în Craiova, jud. Dolj, conform dispoziţiei din 17 ianuarie 2006, emisă de Primarul Municipiului Craiova.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au menţionat că pentru imobilul situat în Craiova, sub imperiul Legii nr. 10/2001, au fost formulate notificările nr. xxx şi zzz, cu precizarea că imobilul aparţinuse iniţial societăţii în nume colectiv P.A., iar în anul 1949, odată cu radierea respectivei societăţi, a intrat în patrimoniul celor doi asociaţi, fraţii P. şi M.A. (de la care a şi fost preluat de Stat), în devălmăşie.
S-au solicitat măsuri reparatorii în echivalent în conformitate cu Legea nr. 10/2001, deoarece imobilul, preluat de Stat în baza Decretului de Naţionalizare nr. 92/1950, era imposibil de restituit în natură din cauze obiective.
Au mai menţionat reclamanţii că în conformitate cu procesul-verbal din 12 mai 2003, întocmit de Primăria Municipiului Craiova, s-a constatat că în prezent construcţia este demolată, iar terenul solicitat este domeniu public, fiind ocupat de blocuri de locuinţe, zona verde a acestora, alei, utilităţi, trotuar etc.
Ulterior, după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2001, a fost emisă dispoziţia din 17 ianuarie 2006 a Primarului Municipiului Craiova, prin care s-a propus acordarea de despăgubiri în condiţiile Titlului VII din legea nr. 247/2005, deoarece imobilul a fost considerat imposibil de restituit în natură, şi dosarul de notificare a fost predat Secretariatului C.C.S.D. din cadrul A.N.R.P.
S-a arătat că dosarul reclamanţilor nu a fost analizat până în prezent, deoarece autoritatea respectivă nu a emis nici o decizie.
La data de 28 aprilie 2010, pârâta C.C.S.D., a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor cu privire la acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul situat în Craiova, judeţul Dolj.
De asemenea, la data de 29 aprilie 2010, pârâta A.N.R.P., a depus întâmpinare la cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii C.I., C.O.M., A.G.V., A.M.M., prin care s-a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a A.N.R.P.
Prin Sentinţa nr. 280 din 27 mai 2010, Curtea de Apel Craiova a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţi, în sensul că a obligat pârâta C.C.S.D. să emită Decizia reprezentând titlul de despăgubiri pentru imobilul situat în Craiova, Judeţul Dolj, a respins acţiunea faţă de pârâta A.N.R.P., direcţia pentru coordonarea aplicării Legii 10/2001 şi a obligat pârâta C.C.S.D. la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.000 lei.
Examinând cu prioritate, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a A.N.R.P., invocată prin întâmpinare, instanţa de fond a constatat că obligaţia legală de emitere a deciziei reprezentând titlu de despăgubiri şi cea anterioară, privind întocmirea raportului de evaluare, revin C.C.S.D.
Faptul că, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 din HG nr. 361/2005, A.N.R.P. asigură organizarea şi funcţionarea secretariatului C.C.S.D., nu îi conferă Autorităţii legitimare procesuală pasivă în acţiunile prin care se invocă refuzul nejustificat de emitere a deciziei reprezentând titlul de despăgubire.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, Curtea a reţinut că dreptul acestora la măsuri reparatorii, în echivalent, a fost stabilit irevocabil prin dispoziţia din 17 ianuarie 2006, emisă de Primăria Municipiului Craiova, în etapa evaluării şi emiterii deciziei reprezentând titlu de despăgubire, C.C.S.D. neavând posibilitatea legală de a aprecia asupra calităţii de persoane îndreptăţite la despăgubiri a reclamanţilor.
În ceea ce priveşte fondul cauzei, instanţa a constatat, în esenţă că, reclamanţii au început procedura de recuperare a bunului lor sau a contravalorii acestuia, prin formularea unei notificări, în anul 2001, autoritatea locală cu competenţa în materie emiţând dispoziţia în data de 17 ianuarie 2006.
Întrucât documentaţia vizând acordarea măsurilor reparatorii a fost înregistrată la secretariatul C.C.S.D. la data de 28 iunie 2006, dată de la care pârâta, în lipsa unor motive obiective, nu a demarat procedura reglementată de lege, în mod evident, în cauză a fost încălcat principiul duratei rezonabile.
În consecinţă, instanţa de fond a făcut aplicarea art. 6 din C.E.D.O., urmând ca autoritatea pârâtă să fie obligată să emită dispoziţia pentru stabilirea despăgubirilor privitoare la imobilul imposibil de restituit în natură conform dispoziţiei din 17 ianuarie 2006 emisă de Primăria Municipiului Craiova.
2. Motivele de recurs înfăţişate de pârâta C.C.S.D.
Împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond, în termen legal, a declarat recurs C.C.S.D.
Invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., cu referire la art. 3041 C. proc. civ., recurenta - pârâtă, a criticat hotărârea primei instanţe sub următoarele aspecte:
- în mod neîntemeiat instanţa de fond a dispus emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire pentru imobilul situat în Craiova, judeţul Dolj, fără a analiza dispoziţia din 17 ianuarie 2006 emisă de Primarul Municipiului Craiova, fără a fi observat că acesta a acordat numai în favoarea reclamantului C.I.:
- în mod eronat instanţa de fond a statuat în favoarea reclamanţilor, fără a ţine cont de prevederile Deciziei C.C.S.D. nr. 2815/2008 care stabileşte ordinea în care vor fi soluţionate, adoptată tocmai pentru a nu fi încălcat principiul egalizării în drepturi al persoanelor îndreptăţite care au dosare înregistrate la secretariatul C.C.S.D., principiu statuat şi în dreptul comunitar şi nu practica instanţelor;
- instanţa de fond nu a reţinut situaţia de fapt a dosarului de despăgubire din cauză, ignorând faptul că acesta nu este complet, împrejurare dovedită cu solicitarea adresată A.N.R.P.
Prin cererea de recurs, recurenta în mod distinct, a invocat excepţia de nelegalitate a Dispoziţiei din 17 ianuarie 2006 emisă de Primarul Municipiului Craiova, potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, arătând, în esenţă, că se impune a se reţine nelegalitatea acestui act administrativ în contextul examinării calităţii procesuale pasive al celorlalţi reclamanţi, alţii decât C.I., care potrivit certificatului de moştenitor este singurul care moşteneşte dreptul numai după domnul A.P.
3. Considerentele şi soluţia instanţei de recurs
Recursul este fondat în sensul şi pentru considerentele în continuare arătate.
Prin sentinţa recurată, instanţa de fond a admis în parte acţiunea reclamanţilor - intimaţi C.I., C.O.M., A.G.V. şi A.M.M. şi a obligat pârâta - recurentă la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubiri pentru imobilul situat în Craiova, judeţul Dolj, apreciind ca neîntemeiată excepţia calităţii procesuale active invocată cu privire la ultimii trei reclamanţi.
Prima instanţă şi-a fundamentat soluţia, în esenţă, exclusiv pe prevederile art. 6 din C.E.D.O., în condiţiile în care a reţinut că reclamanţii au început procedura de recuperare a activului sau a contravalorii acestuia, în anul 2001, documentaţia vizând acordarea măsurilor reparatorii fiind înregistrată la secretariatul C.C.S.D. la data de 28 iunie 2006. Calitatea procesuală activă a fost stabilită prin raportare la dispoziţia din 17 ianuarie 2006, cu motivarea că în etapa de evaluare, C.C.S.D. nu are posibilitatea legală de a aprecia asupra calităţii de persoane îndreptăţite la despăgubiri a reclamanţilor.
Raportat la conţinutul înscrisurilor aflate la dosar, cu precădere cel al dispoziţiei din 17 ianuarie 2006 (fila 31 dosar) prin care se propune acordarea despăgubirilor în condiţiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 numai către numitul C.I., pentru imobilul imposibil de restituit în natură, situat în Craiova, potrivit modificărilor depuse, Înalta Curte apreciază că este incident în cauză motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., coroborat cu prevederile art. 312 alin. (3) teza a II-a C. proc. civ., în sensul că modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrarea de probe noi.
Astfel, Înalta Curte reţine că hotărârea lipsită de temei legal în sensul că din modul în care este redactată hotărârea nu se poate determina dacă legea a fost sau nu corect aplicată. Referirea succintă a judecătorului fondului numai la conţinutul dispoziţiei din 17 ianuarie 2006 în soluţionarea excepţiei lipsei calităţii procesuale active ce a fost invocată, apare a fi cel puţin insuficientă, în condiţiile în care în cuprinsul acestui document, astfel cum s-a arătat, singurul indicat, ca persoană îndreptăţită, este menţionat reclamantul C.I.
Drept urmare, cu ocazia rejudecării cauzei, pentru a nu lipsi părţile de dublul grad de jurisdicţie, excepţia invocată cu referire la calitatea procesuală activă a părţilor urmează a fi reanalizată faţă de susţinerile părţilor, de actele dosarului şi raportat, desigur, la prevederile legale incidente atrase de obiectul cererii formulate.
Cu ocazia rejudecării cauzei, instanţa de fond urmează a reanaliza şi fondul cererii reclamanţilor, în contextul în care stabilirii motivate, cu prioritate a cadrului procesual, făcând referire şi la prevederile Legii nr. 247/2005, valorificând în acest mod, în condiţiile art. 129 alin. (4) şi 9 C. proc. civ. şi apărările recurentei - pârâte C.C.S.D.
În acest sens, instanţa de fond va putea ordona administrarea oricăror probe pe care le apreciază ca fiind pertinente şi relevante exercitându-şi rolul activ şi respectând principiul contradictorialităţii.
În fine, cu ocazia rejudecării cauzei, pe temeiul legal sus-arătat instanţa de fond urmează a soluţiona şi a se pronunţa şi asupra excepţiei de nelegalitate a Dispoziţiei din 17 ianuarie 2006, emisă de Primarul Municipiului Craiova, invocată în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, republicată, de recurenta-pârâtă, direct în etapa recursului.
Faţă de cele mai sus arătat, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, republicată, cu referire la art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul de faţă şi va casa sentinţa atacată cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecarea fondului dar şi a excepţiilor de procedură invocate de părţi, în condiţiile art. 137 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C.C.S.D. împotriva Sentinţei nr. 280 din 27 mai 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 8 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 704/2011. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 729/2011. Contencios. Refuz acordare drepturi.... → |
|---|
