ICCJ. Decizia nr. 751/2011. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 751/2011
Dosar nr. 9727/1/2010
Şedinţa publică din 9 februarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Încheierea din 2 iunie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în temeiul art. 2811 C. proc. civ., a respins, ca neîntemeiată, cererea de lămurire a dispozitivului sentinţei civile nr. 269 din 24 ianuarie 2007, cerere formulată de petentul M.G. în cauza privind pe reclamanta U.N.N.P.R. şi pârâţii M.J. şi C.N.C.D.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că cererea este nefondată, întrucât dispozitivul hotărârii atacate este clar şi fără posibilitate de echivoc şi nu necesită alte clarificări, interpretări sau lămuriri, că raportat la solicitările noi ale petentului, se apreciază că nu se pot aduce completări dispozitivului hotărârii cu pretenţii care nu au fost valorificate în cursul judecăţii acestei cauze şi cu care instanţa nu a fost investită.
S-a reţinut în considerentele arătate că, prin procedura reglementată de dispoziţiile legale criticate, partea care formulează o cerere de lămurire nu urmăreşte schimbarea soluţiei pronunţate de instanţa de judecată, ci doar lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării dispozitivului hotărârii judecătoreşti, iar instanţa care soluţionează o astfel de cerere nu judecă fondul cauzei, precum şi faptul că această instituţie poate fi folosită numai dacă partea justifică un interes, care poate fi legat tocmai de ambiguitatea hotărârii sau de imposibilitatea punerii în executare a dreptului valorificat. Or, în speţă, prin hotărâre irevocabilă s-a constatat îndeplinirea obligaţiilor şi punerea în executare a hotărârii ce se doreşte a fi lămurită.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul M.G. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ., se arată că prin cererea de clarificare a dispozitivului nu „se aduc cereri noi", astfel că susţinerea din încheierea instanţei de fond este total eronată.
Se mai arată că menţiunile referitoare la obligaţia M.J. de modifica Regulamentul de punere în aplicare a legii notarilor publici şi a activităţii notariale nu pot fi considerate pretenţii noi, iar referirile la Decizia nr. 33/2007 a Curţii Constituţionale nu-şi au locul sau sunt forţate.
Recurentul arată că se impune a arăta şi poziţia U.N.N.P.R. faţă de atitudinea M.J., în ceea ce priveşte emiterea unui ordin cu privire la stabilirea condiţiilor speciale de examinare, aceasta fiind o cerere indirectă de clarificare a dispozitivului.
Recurentul solicită admiterea recursului şi schimbarea în tot a încheierii atacate.
Analizând sentinţa atacată, în raport cu criticile formulate, cât şi din oficiu, în baza art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Instanţa de control judiciar constată că în speţă nu sunt întrunite cerinţele impuse de art. 304 sau art. 3041 C. proc. civ., în vederea casării sau modificării hotărârii: prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt, în raport de materialul probator administrat în cauză şi a realizat o încadrare juridică adecvată.
Astfel, Înalta Curte are în vedere faptul că, în conformitate cu prevederile art. 2811 alin. (1) C. proc. civ., în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziţii potrivnice, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice.
Din economia textului de lege susmenţionat rezultă că obiect al unei atare cereri îl constituie, după caz, lămurirea înţelesului dispozitivului, lămurirea întinderii acestuia, a modului de aplicare a dispozitivului, sau lămurirea cuprinsului dispozitivului atunci când acesta cuprinde dispoziţii potrivnice.
În consecinţă, prin lămurirea dispozitivului hotărârii acesta nu poate fi modificat, ci doar se clarifică, se interpretează măsurile dispuse de instanţă prin hotărârea a cărei lămurire se doreşte. Această procedură a fost pusă la dispoziţia părţii interesate atunci când, din culpa instanţei, dispozitivul hotărârii nu este suficient de clar, ceea ce poate genera dificultăţi la executare.
În orice caz, această procedură este folosită numai atunci când există contradicţii în cadrul dispozitivului, iar nu şi atunci când se invocă existenţa unor contradicţii între dispozitiv şi considerente.
În raport cu dispoziţiile legale anterior menţionate şi prin prisma actelor dosarului, Înalta Curte constată că în mod corect a soluţionat instanţa de fond cererea formulată de reclamant, reţinând, pe de o parte, că raportat la solicitările noi ale petentului, nu se pot aduce completări dispozitivului hotărârii cu pretenţii care nu au fost valorificate în cursul judecăţii acestei cauze, iar, pe de altă parte, că prin hotărâre irevocabilă s-a constatat îndeplinirea obligaţiilor şi punerea în executare a hotărârii ce se doreşte a fi lămurită, astfel că în speţă nu se justifică un interes, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2811 C. proc. civ.
Pentru considerentele anterior arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., coroborat cu art. 20 şi 28 din Legea nr. 554/2004, modificată, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de M.G. împotriva Încheierii din 2 iunie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 februarie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 747/2011. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 756/2011. Contencios → |
---|