ICCJ. Decizia nr. 949/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.949/2011
Dosar nr. 212/36/2009
Şedinţa publică din 17 februarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 343/CA din 26 mai 2010, atacată cu recurs în prezentul dosar, Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă, fluvială de contencios administrativ şi fiscal, a constatat perimată contestaţia în anulare formulată de B.I. împotriva deciziei nr. 27/CA din 27 ianuarie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosarul nr. 2760/36/2007, în contradictoriu cu C.T.
Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut că B.I. prin contestaţia formulată a criticat hotărârea atacată în sensul că este „netemeinică, nelegală şi neconstituţională (încalcă prevederile Constituţiei României art. 11, art. 16,art. 20, art. 21, art. 22, art. 28, art. 381, art. 43, art. 47, art. 48 şi altele, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului semnată la Paris la data de 10 decembrie 1948, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului semnată de România la 04 noiembrie 1950, Constituţia Europei semnată de România la Lisabona la 13 decembrie 2007 şi ratificată la 04 februarie 2008)", şi deasemenea că încalcă prevederile Codului de procedură civilă, respectiv, dispoziţii cuprinse în art. 24 alin. (1), art. 25, art. 26, art. 27 alin. (7), art. 28, art. 29 alin. (3), art. 30 alin. (1), art. 36, art. 85-100, art. 112 alin. (1)-(6), art. 137, art. 177, art. 180-183, Legea nr. 356/2006, Legea nr. 262/2007, ş.a.
A mai susţinut contestatorul că, în toate fazele procesuale, pentru nici un termen de judecată părţile nu au fost legal citate, iar la termenul din 26 ianuarie 2009 cauza nu era în stare de judecată întrucât cercetarea judecătorească nu era terminată.
La termenul de judecată din data de 18 martie 2009, instanţa a dispus, prin încheiere, suspendarea judecăţii cauzei în conformitate cu dispoziţiile art. 242 pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părţilor.
La data pronunţării hotărârii atacate, având în vedere că de la data suspendării judecării contestaţiei în anulare - 18 martie 2009 - nu s-a îndeplinit nici un act de procedură care să întrerupă curgerea termenului de perimare, în temeiul dispoziţiilor art. 252 C. proc. civ., Curtea a constatat perimată contestaţia în anulare formulată de B.I. împotriva Deciziei civile nr. 27/CA din 27 ianuarie 2009.
Împotriva acestei hotărâri B.I. a formulat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Verificând, în prealabil regularitatea recursului, Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil.
Astfel, prin Decizia nr. 343/CA din 26 mai 2010, atacată cu recurs în prezentul dosar, Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă, fluvială de contencios administrativ şi fiscal, a constatat perimată contestaţia în anulare formulată de B.I. împotriva deciziei nr. 27/CA din 27 ianuarie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosarul nr. 2760/36/2007.
Prin această ultimă decizie, Curtea de Apel Constanţa a respins recursul declarat de B.I. împotriva sentinţei nr. 478 din 14 mai 2007 a Tribunalului Constanţa ca nefondat, hotărârea nr. 27/CA din 27 ianuarie 2009 având deci caracter irevocabil.
În conformitate cu dispoziţiile art. 320 alin. (3) C. proc. civ. "Hotărârea dată în contestaţie este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată".
Aşa cum am arătat anterior, hotărârea supusă căii de atac a contestaţiei în anulare, Decizia nr. 27/CA din 27 ianuarie 2009, este o hotărâre irevocabilă fiind pronunţată în calea de atac a recursului.
Potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ., pot forma obiect al recursului numai hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională.
Analizând textele legale susmenţionate, prin folosirea metodei logice de interpretare, respectiv a raţionamentului per a contrario, a dispoziţiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ., rezultă că împotriva hotărârilor pronunţate de instanţa de recurs nu se poate exercita un recurs separat, hotărârea acestei instanţe având caracter irevocabil.
Faţă de aceste considerente şi având în vedere şi prevederile art. 320 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de B.I. împotriva deciziei nr. 343 din 26 mai 2010 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 17 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8/2011. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 99/2011. Contencios. Contestaţie act... → |
|---|
