ICCJ. Decizia nr. 980/2011. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 980/2011
Dosar nr. 4644/2/2009
Şedinţa publică din 18 februarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Sesizarea instanţei de fond.
Prin cererea adresată Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, C.N.S.A.S. a formulat acţiune în constatare şi a solicitat să se constate calitatea de colaborator al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe O.M.
În motivarea cererii se arată că O.M. a fost recrutat în calitate de colaborator, în luna iunie 1984, în vederea supravegherii informative a tinerilor artişti plastici din Timişoara şi, deşi s-a precizat că i s-a luat un angajament scris, la dosarul acestuia nu există.
Cum informaţiile furnizate Securităţii s-au referit la activităţi sau acţiuni potrivnice regimului totalitar comunist, s-a solicitat admiterea acţiunii.
2. Soluţia instanţei de fond.
Prin Sentinţa civilă nr. 958 din 23 februarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, s-a respins acţiunea C.N.S.A.S., ca neîntemeiată.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că reclamantul şi-a fundamentat acţiunea pe o notă informativă semnată de pârât cu numele „Maxim", note întocmite de ofiţerii de Securitate şi o notă în legătură cu prezenţa în Timişoara a unui critic de artă.
După analiza acestora şi, în raport de dispoziţiile art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008, instanţa de fond a considerat că nu se probează îndeplinirea ipotezei textului de lege, respectiv a denunţării activităţilor şi atitudinilor potrivnice regimului totalitar comunist.
Dimpotrivă, nota olografă referitoare la arhitectul din Germania conţine o relatare cu caracter neutru, cea referitoare la criticul de artă precizează că nu au existat discuţii cu caracter politic, iar faţă de maniera echivocă de întocmire a notelor şi rapoartelor ofiţerilor de securitate, nu s-a putut stabili îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege.
3. Calea de atac exercitată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs C.N.S.A.S., considerând-o nelegală şi netemeinică pentru că s-a dat o interpretare eronată a textului legal aplicabil.
Pentru că pârâtul a furnizat Securităţii informaţii despre „anumite tendinţe politice necorespunzătoare în rândul artiştilor plastici tineri", „prin intermediul său au fost depistate o serie de fenomene negative care se manifestă în rândul tinerilor artişti plastici" şi a informat despre „situaţia şi preocupările unor grupuri şi elemente ostile din emigraţia română", se apreciază că se poate reţine calitatea de colaborator în sensul art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008.
Se susţine că pornind de la definiţia dată colaboratorului Securităţii se constată că legea a dat o forţă probantă atât notelor olografe primite de la persoana verificată cât şi „relatărilor verbale consemnate de lucrătorii Securităţii" şi pentru că se foloseşte sintagma „indiferent sub ce formă" nu este necesară coroborarea unei informaţii cu datele provenite din alt înscris sau rezultate din administrarea altui mijloc de probă.
Referitor la condiţiile de fond se apreciază că este îndeplinită atât prima condiţie, cu privire la denunţarea unor atitudini potrivnice regimului comunist, cât şi cea de-a doua, referitoare la vizarea încălcării unor drepturi fundamentale.
Pentru că art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008 nu cere ca rapoartele care atestă furnizarea informaţiilor cu privire la atitudini potrivnice regimului comunist să menţioneze expres numele persoanelor denunţate sau alte amănunte, se consideră că susţinerea instanţei cu privire la gradul prea mare de generalitate, este greşită.
4. Soluţia instanţei de recurs.
După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul pentru următoarele considerente:
Prezenta cauză vizează constatarea calităţii de colaborator al Securităţii a pârâtului O.M.
Potrivit art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008, colaborator al Securităţii este „persoana care a furnizat informaţii indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile de sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale".
Textul presupune îndeplinirea cumulativă a două condiţii:
- persoana să fi furnizat informaţii, sub orice formă, organelor de Securitate, informaţii care să se refere la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist;
- aceste informaţii furnizate să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În motivele de recurs se fac referiri la forţa probantă a relatărilor verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, dar instanţa de fond a respins acţiunea nu pentru că nu ar fi analizat forţa probantă a acestor relatări, ci a considerat că nu sunt îndeplinite celelalte condiţii prevăzute de lege, respectiv că nu sunt denunţate activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar şi că nu au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Aşa cum chiar recurentul C.N.S.A.S. precizează în motivele de recurs, în notele şi rapoartele ofiţerilor de Securitate, referitor la informaţiile furnizate de pârât, se face trimitere la „tendinţe politice necorespunzătoare", „fenomene negative care se manifestă în rândul tinerilor artişti plastici", or, acestea reprezintă referiri cu caracter prea mare de generalitate pentru a fi considerate denunţuri privind „atitudini potrivnice regimului comunist".
În acelaşi timp, aceste note şi rapoarte nu pot, prin modul lor de redactare, să conducă la concluzia îndeplinirii şi a condiţiei vizării îngrădirii drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Este adevărat că art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008 nu prevede în mod expres că rapoartele care atestă furnizarea informaţiilor cu privire la atitudini potrivnice regimului comunist să menţioneze expres numele persoanelor denunţate, numai că, în lipsa acestor referiri, nu se poate stabili dacă au fost încălcate, în concret, drepturile sau vizată încălcarea unor drepturi anumitor persoane.
Este posibil, ca şi în cazul în care ar fi furnizate informaţii despre activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist, datorită gradului mare de generalitate, să nu poată fi individualizate persoanele care au săvârşit asemenea acţiuni şi astfel cea de-a doua condiţie să nu fie îndeplinită.
Apreciind că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.N.S.A.S. împotriva Sentinţei civile nr. 959 din 23 februarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 964/2011. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 984/2011. Contencios. Despăgubire. Recurs → |
|---|
