ICCJ. Decizia nr. 1055/2012. Contencios
| Comentarii |
|
Prin Sentința nr. 2546 din 30 martie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul N.V., și a constatat că acesta din urmă are calitatea de lucrător al Securității.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Din înscrisurile existente la dosarul cauzei, reiese că pârâtul a avut gradul de locotenent în anii 1979, 1982 și, respectiv, locotenent major în anii 1983, 1984 și 1986, în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Vâlcea, Serviciul 2.
în raport de conținutul înscrisurilor care atestă aceste calități, se apreciază îndeplinită prima condiție impusă de dispozițiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, în sensul că pârâtul a avut calitatea de ofițer al Securității.
Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei rezultă că în dosarul de urmărire informativă nr. R 171, pârâtul a recrutat informatorul H.M. pentru "verificarea colegilor săi de serviciu, M.I. - avertizat pentru manifestări dușmănoase."
Astfel, în raportul cu propuneri de recrutare în calitate de informator a numitului H.M., semnat olograf de pârât la data de 20 martie 1982, s-a consemnat: "Candidatul este în relații amicale cu /../ MI - avertizat pentru manifestări dușmănoase."
Din nota de analiză privind activitatea de colaborare a sursei "S.", redactată și semnată olograf de pârât la 01 ianuarie 1984, rezultă că "Sursa S. a primit sarcini concrete pe lângă un element lucrat în D.U.I. (dosar de urmărire informativă) pentru acte de diversiune".
De asemenea, în nota de analiză privind activitatea de colaborare a sursei "S.", întocmită de pârât s-a consemnat "/../ în perioada analizată sursa S. a furnizat o serie de informații cu privire la persoane din atenția org. de securitate, despre cei cu manifestări dușmănoase și despre persoane ce fac parte din secte sau culte religioase."
în nota ofițerului la nota informativă a sursei "S." din 28 iulie 1986, primită de pârât în calitate de ofițer de legătură, acesta a menționat: "Sursa a fost instruită să stabilească dacă face comentarii negative sau dacă ascultă știrile transmise de posturile de radio străine. Mat. necesar în procesul verificării."
Din nota ofițerului la nota informativă a aceleiași surse, primită de pârât în calitate de ofițer de legătură, rezultă că acesta a menționat: "F.V. este lucrat în D.U.I. pentru manifestări dușmănoase. Sursa a fost instruită să stabilească dacă ascultă știrile posturilor de radio străine sau dacă are relații cu cetățeni străini. Nota va fi exploatată în copie la D.U.I."
Din înscrisurile depuse la dosar reiese că pârâtul, în calitate de ofițer de legătură al informatorului "S.", a primit de la acesta în perioada 1982 - 1986 mai multe asemenea note informative, pe marginea cărora a redactat nota ofițerului, cu referire la conținutul fiecărei note primite și la sarcinile de viitor pe care le-a trasat titularului în activitatea de încadrare informativă a colegilor de serviciu aflați în atenție, după cum urmează:
- la 30 septembrie 1985, la nota informativă referitoare la C.V. "propus pentru a lucra cu materiale explozive. Sursa a fost instruită să stabilească dacă cel în cauză are rude în străinătate sau dacă întreține relații cu cetățeni străini.";
- la 30 martie 1986, la nota informativă referitoare la A.I. "luat în studiu pentru a fi recrutat în calitate de gazdă casă de întâlniri. Sursa a fost instruită să stabilească anturajul sus-numitului și poziția prezentă față de politica partidului și statului nostru.";
- la 04 august 1986, la nota informativă referitoare la M.M., "/../M.M. are și rude în străinătate și urmează a fi luat în lucru. Propun exploatarea notei în copie la MM."
în dosarul nr. R privind titularul B.V., din nota ofițerului la nota informativă a sursei "Frăția", din 06 februarie 1979, primită de pârât, în calitate de ofițer de legătură, acesta a menționat: "Sursa a furnizat mat. la cererea noastră. Sursa a fost instruită de a avea în atenție și alte elemente cum ar fi H.C., fost membru legionar. Nota va fi analizată în copie la tov. B, Serv. 1."
Aceste înscrisuri existente la dosarul cauzei demonstrează că în desfășurarea urmăririi informative, pârâtul a dispus măsuri de natură să aducă atingere drepturilor persoanelor urmărite, documentele întocmite și semnate de acesta, conținând informații referitoare la persoanele aflate în supravegherea organelor de securitate.
în consecință, reține prima instanță, și a doua condiție prevăzută de art. 2 lit. a)) din O.U.G. nr. 24/2008 este îndeplinită, în sensul că prin acțiunile întreprinse în calitatea sa de agent al organelor Securității, pârâtul a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale prevăzute atât de legislația internă în vigoare în acea perioadă, cât și de legislația internațională, respectiv, dreptul la viața privată prevăzut de art. 32 și art. 33 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.
îngrădirea acestui drept s-a realizat prin instrumentarea dosarelor de investigații deschise în privința persoanelor pentru stabilirea activității și atitudinii față de regim, a concepțiilor lor politice, a naturii relațiilor acestora cu diverse persoane, prin activitatea de dirijare a surselor recrutate pentru încadrarea informativă a anumitor persoane, surse care au oferit date referitoare la viața privată a celor urmăriți.
Instanța de fond nu a primit apărările pârâtului potrivit cărora, măsurile dispuse de către acesta în dosarele de urmărire informativă anterior menționate erau expres stipulate în ordinele și instrucțiunile specifice ale autorităților, permise de Constituția și legile în vigoare la data respectivă și prin măsurile respective nu au fost îngrădite drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor urmărite.
Prima instanță reține că erau considerate drept ostile regimului total comunist orice critici aduse ideologiei oficiale și legăturile cu cetățenii străini, iar măsurile luate de către pârât au urmărit anihilarea acestor demersuri ale persoanelor vizate, nu în scopul apărării țării, astfel cum a susținut acesta, ci în mod evident, pentru susținerea sistemului totalitar comunist.
împotriva acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs pârâtul.
Motivele de recurs se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocându-se greșita aplicare a legii, respectiv a dispozițiilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 constatarea calității de lucrător al securității în ceea ce-l privește pe pârâtul-recurent.
în motivele de recurs se arată că în cauză nu este îndeplinită condiția a doua din textul de legal, în sensul suprimării sau îngrădirii unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului.
Recurentul arată că instanța de fond nu a arătat în ce mod au fost vătămate drepturi și libertăți fundamentale ale altor persoane în condițiile în care pârâtul și-a îndeplinit strict sarcini de serviciu și a desfășurat activități specifice de monitorizare a persoanelor suspecte de acte de terorism.
Se solicită admiterea recursului în sensul modificării sentinței atacate și respingerii acțiunii în constatare ca neîntemeiate.
Recurentul depune la dosar acte conform art. 305 C. proc. civ.
Analizând recursul declarat, în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază ca nefundat pentru următoarele considerente.
Sentința atacată prin care s-a admis acțiunea în constatare și s-a constatat calitatea de lucrător al Securității în ceea ce-l privește pe recurentul-pârât este dată cu aplicarea corectă a legii, în cauză fiind îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.
Instanța de fond a constatat corect, prin analizarea actelor menționate în nota de constatare nr. DI/I/1160/27 aprilie 2010, că recurentul în calitatea sa de ofițer al Securității în perioada 1979 - 1986, în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Vâlcea a desfășurat activității prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale persoanelor urmărite de Securitate. Acțiunile concrete desfășurate de recurent au privit încălcări de drepturi la viața privată ale persoanelor vizate de acțiunile de urmărire informativă.
Curtea nu va reține susținerile menționate în cererea de recurs deoarece, instanța de fond a reținut corect că în desfășurarea urmăririi informative, pârâtul-recurent a dispus măsuri de natură să aducă atingere drepturilor persoanelor urmărite, documente întocmite și semnate de acesta, conținând informații la persoanele aflate în supravegherea organelor de securitate.
Curtea nu va reține afirmația recurentului în sensul exceptării activității desfășurate de la aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 deoarece din acte nu rezultă încadrarea recurentului în Grupa antitero din cadrul Securității.
Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 312 (1) și (2) C. proc. civ. a respins recursul ca nefondat, menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1058/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1053/2012. Contencios → |
|---|
