ICCJ. Decizia nr. 119/2012. Contencios
| Comentarii |
|
I. Circumstanțele cauzei
1. Procedura derulată în fața primei instanțe
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, reclamantul A.D. a solicitat anularea ordinului nr. 725 din 19 februarie 2009 emis de pârâta Autoritatea Națională a Vămilor și obligarea pârâtei să emită un nou ordin de numire în funcția publică de execuție de inspector vamal clasa I, grad profesional superior, treapta de salarizare I, cu acordarea din data de 20 februarie 2009 a salariului de bază corespunzător funcției de execuție, cu cheltuieli de judecată.
în motivarea acțiunii, reclamantul a precizat că, până la data de 20 februarie 2009, a ocupat în cadrul D.J.A.O.V. Botoșani funcția publică de conducere de șef birou la Biroul Financiar, contabilitate și Achiziții Publice, funcție pe care a ocupat-o prin concurs, fiind numit prin ordinul din 26 martie 2008, însă, urmare a restructurării D.J.A.O.V. și desființării funcției de conducere de șef birou, în temeiul O.U.G. nr. 1/2009, a fost emis ordinul din 19 februarie 2009 prin care a fost numit în funcția publică de execuție de inspector vamal clasa I, grad profesional principal, treapta de salarizare 3, cu acordarea salariului de bază de 1.396 RON, corespunzător gradului profesional astfel stabilit.
Reclamantul a susținut că ordinul nr. 725/2009 a fost emis cu încălcarea art. 4 din O.U.G. nr. 1/2009 sub aspectul stabilirii gradului profesional și salariului de bază al funcției de execuție în care a fost numit, întrucât pârâta a dat o interpretare discriminatorie textului de lege, considerând prin sintagma legiuitorului "post aferent funcției de execuție a persoanei care a ocupat funcția de conducere" un post aferent funcției de execuție deținute anterior ocupării funcției de conducere.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta Autoritatea Națională a Vămilor a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, motivat de faptul că, anterior încadrării sale în sistemul vamal , reclamantul nu a deținut o funcție publică, fiind recrutat din sistemul financiar - bancar, iar numirea sa în funcția publică de execuție de inspector vamal clasa I, grad profesional principal, treapta de salarizare 3, vacantă la momentul respectiv, s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 4 alin. (1) și (3) din O.U.G. nr. 1/2009.
2. Hotărârea Curții de Apel
Prin sentința nr. 79/2010, Curtea de Apel Suceava, a admis acțiunea formulată, însă hotărârea instanței de fond a fost casată de către înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 4557/2010 și cauza a fost trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru completarea și clarificarea probatoriului.
Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 221 din 6 iunie 2011, a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul A.D., în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Națională a Vămilor și Autoritatea Națională a Vămilor - D.R.A.O.V. Iași, a anulat ordinul nr. 725/2009 emis de Autoritatea Națională a Vămilor, a obligat pârâta Autoritatea Națională a Vămilor să emită un nou ordin de numire a reclamantului în funcția publică de execuție de inspector vamal clasa 1, grad profesional superior, treapta de salarizare I, cu acordarea salariului de bază corespunzător acestei funcții, începând cu data de 19 februarie 2009 și a obligat pârâta la 300 RON cheltuieli de judecată .
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a constatat că, prin ordinul din 26 martie 2008 emis de Autoritatea Națională a Vămilor, reclamantul A.D. a fost numit, începând cu data de 28 martie 2008, în funcția publică de conducere de șef birou la Biroul Financiar, contabilitate și Achiziții Publice din cadrul D.R.A.O.V. Botoșani, în temeiul dispozițiilor art. 56 lit. d) și art. 62 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, iar ulterior, prin ordinul din 19 februarie 2009, reclamantul a fost numit, începând cu data de 20 februarie 2009 , în funcția de publică de execuție de inspector vamal clasa I, grad profesional principal treapta de salarizare 3, în cadrul Compartimentului Financiar, Contabilitate și Achiziții Publice, în baza art. 4 alin. (1) și (3) din O.U.G. nr. 1/2009.
Curtea a remarcat faptul că soluția de casare cu trimitere spre rejudecare în vederea suplimentării probatorului și lămuririi aspectului constând în existența sau inexistența funcției publice vacante de inspector vamal superior 1 a fost determinată de contradicția dintre adresa din 03 februarie 2010, prin care D.R.A.O.V. Iași a menționat că, în statul de funcții valabil în perioada 5 ianuarie 2009-19 februarie 2009, există un post vacant de inspector vamal clasa I, grad profesional superior și adresa din 11 martie 2010, prin care Autoritatea Națională a Vămilor a susținut o poziție contrară, în sensul că, la data de 19 februarie 2009, în statul de funcții al Biroului inspecție fiscală și control ulterior din cadrul D.R.A.O.V. Botoșani, nu există nicio funcție publică vacantă de "inspector vamal superior.
în etapa procesuală a rejudecării cauzei, Curtea de Apel a reținut, față de conținutul unei noi adrese, respectiv adresa din 17 mai 2011 emisă de Autoritatea Națională a Vămilor, că, la data de 19 februarie 2009, nu exista o funcție publică vacantă de inspector vamal I , superior 1, ci o funcție publică vacantă de inspector vamal principal 3.
Examinând argumentele expuse de părți, dispozițiile legale incidente cauzei, respectiv art. 4 alin. (2) din O.U.G. nr. 1/2009, luând în considerare și decizia din 26 mai 2010 pronunțată de înalta Curte, instanța de fond a apreciat că relevantă în soluționarea pricinii este adresa din 18 noiembrie 2008 emisă de Autoritatea Națională a Vămilor- Direcția resurse umane, în care se menționează că, în statul de funcții al D.R.A.O.V. Suceava din perioada 9 iulie 2007-23 martie 2008, funcția publică de execuție aferentă funcției publice de șef birou la Biroul Financiar, Contabilitate și Achiziții Publice era aceea de inspector vamal superior 1 și, pe cale de consecință, prima instanță a reținut că funcția publică de execuție aferentă funcției de conducere deținută de reclamant este aceea de inspector vamal grad superior.
Pe de altă parte, în raport de nivelul de salarizare, Curtea a constatat că funcției publice de conducere pe care a deținut-o reclamantul îi corespunde un nivel de salarizare echivalent funcției de execuție grad profesional superior, la care se adaugă indemnizația de conducere corespunzătoare, fapt necontestat de către pârâtă.
în plus, a reținut judecătorul fondului, reclamantul avea vechimea necesară pentru ocuparea funcției publice de execuție grad profesional superior, respectiv 9 ani în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice, așa cum prevede art. 57 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 188/1999 (forma în vigoare la data emiterii ordinului atacat), coroborat cu art. 3 lit. l) din H.G. nr. 611/2008.
3. Recursul declarat de pârâte
împotriva acestei sentințe a formulat recurs, în termenul legal, pârâta D.R.A.O.V. Iași, în nume propriu, precum și pentru Autoritatea Națională a Vămilor, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și invocând ca temei legal dispozițiile art. 304 pct. 5, 7 și 8 C. proc. civ.
în esență, recurentele combat modul în care curtea de apel a interpretat dispozițiile art. 4 din O.U.G. nr. 1/2009, arătând că reclamantul nu a fost funcționar public înainte de numirea în funcția de conducere de șef de birou, deci nu a deținut un grad profesional. în consecință, susțin recurentele, el nu putea fi numit pe un post aferent funcției publice de execuție. Pentru a obține gradul superior, funcționarul public trebuie ca, prin examinare, să parcurgă treptele necesare, respectiv: debutant, asistent, principal și superior or, în lipsa oricărui grad profesional, reclamantul nu putea beneficia direct de gradul superior.
Cât privește adresa din 18 noiembrie 2008, reținută de instanță în probațiune, aceasta trebuie înlăturată pentru că nu are nicio legătură cu cauza, referindu-se la un alt funcționar public.
4. Apărările formulate de A.D.
Prin întâmpinare, intimatul A.D. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Intimatul a arătat că prima instanță a apreciat corect probatoriul administrat în cauză, adresa indicată fiind relevantă din perspectiva faptului că privește o persoană aflată în aceeași situație juridică, mai ales în contextul în care recurentele au fost oscilante în a comunica nivelul postului vacant existent.
Cât privește nivelul salarizării, intimatul a subliniat că nu se contestă împrejurarea că salariul corespunzător funcției de conducere a fost stabilit în raport de salariul de bază al funcției de execuție de inspector vamal grad profesional superior, împrejurare care coroborată cu dispozițiile art. 5 și 6 din O.G. nr. 6/2007 determină concluzia că aceasta este funcția de execuție aferentă funcției de conducere ocupate de el anterior restructurării.
II. Considerentele înaltei Curți asupra recursului
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurente, a apărărilor cuprinse în întâmpinare, cât și sub toate aspectele, în temeiul art. 3041C. proc. civ., înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru argumentele expuse în continuare.
1. Argumente de fapt și de drept relevante
Intimatul-reclamant A.D. a supus controlului de legalitate ordinul din 19 februarie 2009 emis de recurenta-pârâtă Autoritatea Națională a Vămilor prin prisma gradului profesional al funcției de execuție în care a fost numit, ulterior restructurării funcției de conducere pe care o deținea. Prima instanță a stabilit, în raport de prevederile art. 4 din OUG nr. 1/2009 și de înscrisurile administrate, că funcția publică de execuție aferentă funcției de șef birou este aceea de inspector vamal grad profesional superior.
Această concluzie este legală.
Analizând criticile recurentelor, înalta Curte observă mai întâi că deși au fost invocate în drept dispozițiile art. 304 pct. 5, 7 și 8 C. proc. civ., în realitate, din modul cum au fost formulate, rezultă că acestea vizează motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. sub aspectul aplicării greșite a dispozițiilor art. 4 din O.U.G. nr. 1/2009, respectiv art. 3041C. proc. civ., în privința interpretării înscrisurilor administrate.
Referitor la aplicarea art. 4 din O.U.G. nr. 1/2009.
Potrivit art. 4 din O.U.G. nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului bugetar:
(1) "Persoanele care ocupă funcții de conducere în instituțiile și autoritățile publice care sunt supuse restructurării vor fi trecute pe un post vacant în cadrul structurii organizatorice aprobate potrivit legii.
(2) în cazul în care postul vacant este inferior postului aferent funcției de execuție a persoanei care a ocupat funcția de conducere, postul vacant va fi transferat la acel nivel.
(3) în situația în care în cadrul structurii organizatorice, aprobată potrivit legii, nu există un post vacant, se transformă postul propriu al persoanei care a ocupat funcția de conducere, la nivelul funcției de execuție avute de aceasta."
Punctul de vedere adoptat de recurente, potrivit căruia, nefiind recrutat în funcția de conducere din categoria funcționarilor publici, intimatul nu putea fi numit decât în singura funcție publică de execuție vacantă la data restructurării, cea de inspector vamal, grad profesional principal nu poate fi primit pentru că pornește de la premisa greșită că acesta "nu a deținut un grad profesional".
Relevant în stabilirea nivelului funcției de execuție corespunzătoare funcției de conducere exercitate este modul de calcul al salariului aferent care, potrivit art. 5 alin. (4) și art. 6 din O.G. nr. 6/2007, cu modificările și completările ulterioare, se compune din salariul de bază al funcției de execuție corespunzătoare, la care se adaugă indemnizația de conducere.
Or, în această privință, părțile se situează pe aceeași poziție, necontestându-se împrejurarea că intimatul a fost salarizat prin raportare la funcția publică de execuție de inspector vamal grad profesional superior, corespunzător condițiilor de vechime stipulate în art. 57 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 188/1999.
De altfel, dacă intenția legiuitorului ar fi fost să impună redistribuirea pe postul deținut anterior ocupării funcției de conducere desființate, cum susțin recurentele, atunci nu s-ar mai fi stipulat obligativitatea transformării postului propriu al persoanei care a ocupat funcția de conducere la nivelul funcției de execuție deținută de aceasta, obligație stabilită prin art. 4 alin. (3) din ordonanță, precitat, scopul urmărit fiind tocmai menținerea categoriei, clasei și gradului profesional ale funcției de execuție deținute la data restructurării, în concordanță cu dispozițiile art. 100 alin. (2) și art. 104 alin. (2) din Legea nr. 188/1999.
Referitor la înscrisurile administrate
Chiar dacă adresa din 18 noiembrie 2008 emisă de Autoritatea Națională a Vămilor-Direcția resurse umane se referă la statul de funcții al D.J.A.O.V. Suceava, ea este relevantă în cauză după cum bine a reținut judecătorul fondului, întrucât confirmă punctul de vedere potrivit căruia "funcția publică de execuție aferentă funcției publice de șef birou" exercitate de un funcționar public aflat într-o situație similară cu intimatul, "era de inspector vamal superior 1".
în fine, în cauză nu poate ignorat precedentul creat prin decizia nr. 2792 din 26 mai 2010 a înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în care, interpretarea dispozițiilor art. 4 din O.U.G. nr. 1/2009 s-a realizat în același sens într-o speță similară, referitoare la funcționarul public vizat de adresa anterior indicată.
2. Temeiul legal al soluției adoptate de instanța de recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 s-a respins recursul de față ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 121/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1155/2012. Contencios → |
|---|
