ICCJ. Decizia nr. 1281/2012. Contencios
| Comentarii |
|
I. Circumstanțele cauzei
1. Obiectul acțiunii
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, reclamantul U.M., în contradictoriu cu Casa Națională de Pensii și Drepturi Sociale, Casa Județeană Brăila, a solicitat anularea Hotărârii nr. 17 din 6 ianuarie 2011 pentru aplicarea Legii nr. 189/2000.
în motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în anul 1941 a fost luat în evidență, în urma recensământului, în județul Câmpulung, unde se refugiase împreună cu sora sa, conform Certificatului nr. 144/1941.
Totodată, reclamantul a mai învederat că înscrisurile pe care le-a depus dovedesc în mod indirect că nu a părăsit România în perioada august 1941 - martie 1944 și că a urmat cursurile școlare la Slatina unde s-a și stabilit.
2. Hotărârea Curții de apel
Prin Sentința nr. 30 din 3 februarie 2011, Curtea de Apel Galați a admis acțiunea formulată de contestatorul U.M. și, în consecință, a anulat Hotărârea nr. 17 din 6 ianuarie 2011 emisă de autoritatea pârâtă Casa Județeană de Pensii Brăila - Comisia pentru aprobarea Legii nr. 189/2000.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că prin Hotărârea nr. 17/2003, Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 189/2000, din cadrul Casei Județene de Pensii Brăila a recunoscut reclamantului drepturile începând cu data de 1 decembrie 2002 pentru perioada 15 noiembrie 1940 - 6 martie 1945, hotărârea producându-și efectele juridice până la data de 6 ianuarie 2011, când autoritatea pârâtă, cu o motivare sumară și insuficientă a revizuit Hotărârea nr. 17 din 5 februarie 2003 și a constat că reclamantul a fost refugiat în perioadele 15 noiembrie 1940 - 27 august 1941 și 23 martie 1944 - 6 martie 1945.
Concluzionând, judecătorul fondului, având în vedere că revizuirea hotărârii s-a făcut după o perioadă de 8 ani, timp în care reclamantul a beneficiat de drepturile conferite de Legea nr. 189/2000, a constatat că, în mod eronat, autoritatea pârâtă a stabilit prin hotărârea în litigiu alte perioade decât cele prevăzute prin hotărârea inițială.
3. Recursul pârâtei
împotriva Sentinței nr. 30 din 3 februarie a Curții de Apel Galați a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Brăila apreciind că soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică.
Motivul de recurs invocat este cel prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., deoarece hotărârea este dată cu încălcarea formelor de procedură.
Recurenta susține că hotărârea este nelegală, întrucât a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor de procedură privind citarea părților, iar datorită neregularității procedurii de citare, ce a avut drept urmare neparticiparea Casei Județene de Pensii Brăila la cercetarea judecătorească, i-a fost încălcat dreptul la apărare.
II. Considerentele înaltei Curți asupra recursului
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, precum și potrivit art. 3041C. proc. civ. sub toate aspectele, înalta Curte constată că se impune admiterea recursului pentru motivul invocat.
1. Argumente de fapt și de drept relevante
Obiectul acțiunii judiciare, astfel cum a fost arătat, vizează anularea Hotărârii nr. 17 din 6 ianuarie 2011 pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, emisă de Casa Județeană de Pensii Brăila.
Potrivit art. 85 C. proc. civ. judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea părților, afară numai dacă legea nu dispune altfel.
Conform art. 13 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, la primirea acțiunii, instanța va dispune citarea părților și va putea cere autorității al cărei act este atacat să îi comunice de urgență acel act, împreună cu întreaga documentație care a stat la baza emiterii lui, precum și orice alte lucrări necesare pentru soluționarea cauzei.
în mod evident, citarea părților are menirea de a respecta cele două principii fundamentale ale procesului civil: principiul contradictorialității și cel al dreptului la apărare dar și dreptul la un proces echitabil reglementat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Din examinarea actelor de la dosar, înalta Curte constată că pârâta Casa Județeană de Pensii Brăila nu a fost citată pentru termenul din 3 februarie 2011 când s-a soluționat cauza, deși prin prezenta acțiune s-a solicitat anularea Hotărârii nr. 17 din 6 ianuarie 2011 emisă de Casa Județeană de Pensii Brăila.
Având în vedere că instanța de fond a soluționat pricina fără a dispune citarea Casei Județeană de Pensii Brăila, organ emitent al Hotărârii nr. 17 din 6 ianuarie 2011 a contestate în prezenta cauză, înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (5) raportat la motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., a admis recursul și a casat sentința atacată, trimițând cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1304/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1280/2012. contencios → |
|---|
