ICCJ. Decizia nr. 1298/2012. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.1298/2012
Dosar nr. 1152/44/2010
Şedinţa publică din 9 martie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Fundaţia Muncă şi Prosperitate Brăila a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, anularea procesului verbal de constatare din 31 martie 2010 şi a deciziei înregistrată din 22 iunie 2010.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin procesul verbal atacat s-a constatat în mod eronat că ar datora 5.990,74 euro, aceşti bani fiind folosiţi în realitate în cadrul proiectului PHARE 2004/016-772.04.02.02.01.01.207, considerându-se în mod nelegal ca neeligibile cheltuielile cu salariile, astfel încât nu i se poate solicita returnarea acestei sume.
În cauză a fost citat şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în calitate de pârât, conform art. 3 alin. (1) pct.70 din HG nr. 11/2009.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, susţinând că reclamanta nu a respectat clauzele contractuale convenite de comun acord şi asumate prin semnarea contractului de finanţare nerambursabilă.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa nr.89 din 24 martie 2011, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea ca nefondată.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarele:
La data de 30 noiembrie 2006 a fost perfectat Contractul de finanţare nerambursabilă PHARE/2004/016-772.04.02.02.01.01.207, pârâta în calitate de autoritate contractantă şi reclamanta în calitate de beneficiar de finanţare nerambursabilă. Perioada de implementare a proiectului a fost stabilită începând cu data de 22 ianuarie 2007 - 21 ianuarie 2008, iar costul total al proiectului a fost de 59.790 euro, suma solicitată de la autoritatea contractantă fiind de 47.832 euro, din care 35.874 euro din fonduri comunitare PHARE şi 11.958 euro din cofinanţare fonduri de la bugetul de stat.
În perioada 08-30.03.2010 s-au desfăşurat activităţi de verificare a acestui proiect, al cărui beneficiar este reclamanta, obiectul verificării constând în verificarea unor aspecte semnalate în alerta de neregulă transmisă de Direcţia de verificări de management şi modernizare din cadrul autorităţii pârâte, prin care a fost semnalat faptul că reclamanta, în calitate de beneficiar nu a returnat Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane sumele înscrise în nota de debit din data de 07 mai 2009, transmisă reclamantei prin adresa din 12 mai 2009.
Temeiul legal al verificării îl reprezintă prevederile OG nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, modificată şi completată, prevederile OG nr. 92/2003 privind C. proCod Fiscal, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi contractul intervenit între părţi.
În urma verificărilor efectuate a fost întocmit procesul verbal de constatare, împotriva căruia reclamanta a formulat contestaţie înregistrată la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane cu nr.3220/AZ din 03 mai 2010 care a fost respinsă, reţinându-se că în mod corect s-a constatat ca neeligibile cheltuielile efectuate de reclamantă. Judecătorul fondului a reţinut că cele consemnate în actele de control nu au fost combătute de către reclamantă prin niciun mijloc de probă, în speţă nefăcându-se vreo dovadă în condiţiile art. 1169 din C. civ.
3. Recursul exercitat în cauză
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta Fundaţia Muncă şi Prosperitate Brăila, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, pentru motive încadrate în drept în prevederile art. 304 punctele 8 şi 9 din C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurenta a susţinut, în esenţă, că în mod nelegal se cere restituirea sumei de 5.990,74 euro reţinută în procesul verbal contestat, pentru că au fost respectate clauzele contractuale, prevederile legale aplicabile în cauză, precum şi bugetul prevăzut în proiect, solicitând admiterea recursului şi modificarea hotărârii atacate, în sensul anulării actelor administrative atacate.
3.1. Apărarea intimatului Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
Prin întâmpinare, intimatul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărârii atacate.
II. Considerentele înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cu prioritate motivul de ordine publică invocat din oficiu potrivit art. 306 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte reţine că sentinţa atacată a fost pronunţată cu încălcarea competenţei materiale a primei instanţe.
1. Argumentele corespunzătoare motivului de ordine publică
Obiectul acţiunii îl constituie anularea procesului verbal de constatare nr.E2020/AZ din 31 martie 2010 şi a deciziei înregistrate la autoritatea pârâtă sub nr. E4775 din 22 iunie 2010 prin care a fost respinsă contestaţia formulată împotriva procesului verbal sus menţionat, prin care s-a stabilit că recurenta-reclamantă datorează suma de 5.990,74 euro, reprezentând creanţă bugetară cuvenită bugetului Uniunii Europene - Fondul european pentru Programul PHARE 2004 Coeziune Economică şi Socială Dezvoltarea Resurselor Umane.
În partea finală a procesului - verbal de control se menţionează că acesta constituie titlu de creanţă potrivit art. 3 alin. (2) din OG nr. 79/2003, iar în temeiul art.10 alin. (1) din OG nr. 79/2003, coroborat cu art. 137 alin. (2) din C. proCod Fiscal, în cazul neplăţii în termen a sumei datorate, procesul-verbal constituie titlu executoriu.
Referitor la procesul-verbal de control, Înalta Curte reţine incidenţa următoarelor dispoziţii ale OG nr. 79/2003:
„Art. 1 - Prezenta ordonanţă reglementează activităţile de constatare şi de recuperare a sumelor plătite necuvenit din asistenţa financiară nerambursabilă acordată României de Comunitatea Europeană şi/sau din fondurile de cofinanţare aferente, ca urmare a unor nereguli.";
„Art. 2. - În sensul prezentei ordonanţe, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: [...] d) creanţele bugetare rezultate din nereguli reprezintă sume de recuperat la bugetul general al Comunităţii Europene şi/sau la bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum şi/sau la bugetele de cofinanţare aferente, ca urmare a utilizării necorespunzătoare a fondurilor comunitare şi a sumelor de cofinanţare aferente şi/sau ca urmare a obţinerii necuvenite de sume în cadrul măsurilor care fac parte din sistemul de finanţare integrală ori parţială a acestor fonduri";
„Art. 3 alin. (2) lit. a): „(2) Constituie titlu de creanţă: a) actul/documentul de constatare, stabilire şi individualizare a obligaţiilor de plată privind creanţele bugetare rezultate din nereguli, precum şi accesoriile acestora şi costurile bancare";
Art. 3 alin.(4) - (6):
„(4) Titlul de creanţă specificat la alin. (2) lit. a) constituie înştiinţare de plată şi cuprinde elementele actului administrativ fiscal prevăzute de Codul de procedură fiscală, precum şi elemente specifice, acolo unde este necesar.
(5) Titlul de creanţă se comunică debitorului în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală.
(6) Împotriva titlului de creanţă debitorul poate formula contestaţie la organul emitent, în condiţiile şi termenele stabilite de OG nr. 92/2003 privind C. proCod Fiscal, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 74/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare";
Art. 4 alin. (2): „Creanţele bugetare rezultate din nereguli sunt asimilate creanţelor fiscale, în sensul drepturilor şi obligaţiilor care revin creditorilor, autorităţilor cu competenţe în gestionarea asistenţei financiare comunitare nerambursabile şi debitorilor".
Din cuprinsul dispoziţiilor menţionate rezultă fără echivoc faptul că procesul-verbal întocmit de Echipa de verificare a Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a cărei anulare se solicită este un act administrativ fiscal, în sensul prevederilor art. 41 din C. proCod Fiscal, ce poate fi contestat conform procedurii reglementate de acelaşi Cod, respectiv Titlul IX - „Soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale".
Decizia a cărei anulare se cere a fost emisă în temeiul dispoziţiilor Codului de procedură fiscală ca urmare a soluţionării contestaţiei formulate de reclamantă împotriva procesului-verbal şi poate fi contestată în condiţiile art. 218 alin. (2) din acelaşi Cod, conform cărora „Deciziile emise în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate de către contestatar sau de către persoanele introduse în procedura de soluţionare a contestaţiei potrivit art. 212, la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii."
În temeiul normei de trimitere de la art. 218 alin. (2) teza finală din C. proCod Fiscal, în ceea ce priveşte stabilirea instanţei de contencios administrativ competente să soluţioneze contestaţia formulată împotriva unei asemenea decizii emise de Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
În interpretarea şi aplicarea normelor de competenţă cuprinse la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în jurisprudenţa Instanţei Supreme s-a reţinut cu caracter unitar că aceste dispoziţii instituie două criterii de determinare a competenţei materiale a instanţei de fond, după cum urmează:
- criteriul poziţionării în cadrul sistemului administraţiei publice (rangul autorităţii centrale sau locale) a autorităţii publice emitente a actului atacat;
- criteriul valoric, stabilit pe baza cuantumului impozitului, taxei, contribuţiei sau datoriei vamale care face obiectul actului administrativ contestat.
Altfel spus, dacă litigiul are caracter fiscal, în sensul că priveşte taxe, impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora, competenţa se stabileşte în funcţie de valoarea debitului contestat, pragul instituit de lege pentru departajarea competenţei tribunalului de cea a curţii de apel fiind suma de 500.000 lei, neavând relevanţă rangul autorităţii publice emitente a actului contestat.
În speţă, fiind vorba de un litigiu având ca obiect o creanţă bugetară - în sumă de 5.990,74 euro - asimilată creanţelor fiscale în sensul prevederilor Codului de procedură fiscală, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competenţa materială a instanţei de contencios administrativ se stabileşte în funcţie de criteriul valoric şi revine Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Brăila.
În raport cu soluţia adoptată, Înalta Curte nu va analiza şi motivele de recurs invocate de reclamantă şi care privesc fondul pricinii, acestea vor fi avute în vedere de instanţa de trimitere la rejudecarea pricinii.
Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art.312 alin. (6) din C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa şi va trimite cauza spre competentă soluţionare Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Brăila.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Fundaţia Muncă şi Prosperitate Brăila împotriva sentinţei nr.89 din 24 martie 2011 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre competentă soluţionare la Tribunalul Brăila, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 9 martie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 1292/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 13/2012. Contencios. Refuz soluţionare... → |
---|