ICCJ. Decizia nr. 1950/2012. Contencios. Cetăţenie. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1950/2012
Dosar nr. 9128/2/2010
Şedinţa publică de la 6 aprilie 2012
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 5 octombrie 2010, reclamantul C.I. a chemat în judecată pârâta Autoritatea Naţională pentru cetăţenie solicitând constatarea faptului că îndeplineşte toate condiţiile necesare redobândirii cetăţeniei române, anularea ordinului de respingere a cetăţeniei române nr. 135/P din 9 septembrie 2010 şi obligarea pârâtei să emită un nou ordin de redobândire a cetăţeniei române.
În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că a depus cererea de redobândire a cetăţeniei romane încă din data de 28 octombrie 2009 primind număr de dosar 18449/2009.
Pe data de 21 septembrie 2010 a fost informat prin poştă că cererea sa de redobândire a cetăţeniei române a fost respinsă pe motivul că nu ar îndeplini cumulativ condiţiile prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, însă nu a fost menţionat în concret care ar fi motivele pentru care i-a fost respinsă cetăţenia, ci doar generic nişte articole de lege.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii.
Prin Sentinţa nr. 3840 din 31 mai 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea reclamantului ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că prin raportul întocmit la data de 22 aprilie 2010, Comisia pentru cetăţenie a propus respingerea cererii faţă de neîndeplinirea condiţiei prev. de art. 8 lit. b) din Legea nr. 21/1991, iar prin Ordinul nr. 135/P/ din 9 septembrie 2010 emis de Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie a fost respinsă cererea reclamantului pentru neîndeplinirea condiţiilor prev. de art. 8 alin. 81) lit. b), c) şi e) din Legea nr. 21/1991.
A apreciat Curtea că din documentaţia care a stat la baza emiterii ordinului, depusă la dosar, pârâta a avut în vedere la respingerea cererii reclamantului, Adresa nr. 3948729 din 2 martie 2010 emisă de Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Generală de Paşapoarte în care se menţionează că reclamantul figurează în evidenţe O.R.I. cu consemn de nepermiterea intrării în România în perioada 20 noiembrie 2009 - 20 noiembrie 2014, măsură luată de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră în baza Ordinului nr. 6847/2009.
A reţinut, deasemenea, că ordinul contestat este legal, fiind emis cu respectarea disp. art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 21/1991 potrivit cărora cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Înainte de a analiza motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte constată că deşi recurentul-reclamant a fost citat cu menţiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 0,2 RON şi timbru judiciar 0,15 RON, conform dovezii anexate la fila 9 a dosarului, acesta nu şi-a îndeplinit această obligaţie legală.
Or, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 3 din Legea nr. 146/1997, precum şi cu cele ale art. 3 din O.G. nr. 32/1995, cererea pentru exercitarea recursului se timbrează prin achitarea taxei judiciare de timbru şi prin depunerea timbrului judiciar.
Aceste taxe se depun la dosarul cauzei, în momentul înregistrării cererii sau până la primul termen de judecată, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997.
În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 3021 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora: „La cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii".
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar „neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii".
Astfel fiind, Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 3021 alin. (2) C. proc. civ., şi ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 va dispune anularea recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de C.I. împotriva Sentinţei nr. 3840 din 31 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 aprilie 2012.
Procesat de GGC - DG
| ← ICCJ. Decizia nr. 1933/2012. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 1985/2012. Contencios → |
|---|
