ICCJ. Decizia nr. 1977/2012. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1977/2012
Dosar nr. 1159/42/2009
Şedinţa publică din 9 aprilie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 28 septembrie 2009, înregistrată la Tribunalul Dâmboviţa, reclamanţii C.H. şi C.I. au chemat în judecată A.N.R.P., solicitând obligarea pârâtei să emită titlu de plată şi/sau titlu de conversie pentru imobilele casă cu 4 camere, casă cu 3 camere şi moară ţărănească, la valoarea stabilită prin raportul efectuat de expertul L.C., precum şi să le achite daune morale în sumă de 200.000 lei.
În motivarea cererii, reclamanţii au învederat că imobilele susmenţionate, situate în Comuna Vela, judeţul Dolj au fost naţionalizate în anul 1948 şi ulterior, demolate, notificările privind restituirea lor fiind soluţionate prin dispoziţiile nr. 328, nr. 329 şi nr. 330/2008.
La data de 18 noiembrie 2009, reclamanţii şi-au precizat acţiunea, solicitând chemarea în judecată a C.C.S.D. şi obligarea acestei autorităţi la emiterea titlurilor de despăgubire cu privire la imobilele pentru care Primăria comunei Vela a emis dispoziţiile nr. 328/2008, nr. 329/2008 şi respectiv nr. 13/2009, prin acest ultim înscris fiind revocată dispoziţia iniţială referitoare la restituirea morii, nr. 330/2008.
Prin sentinţa civilă nr. 2101 din 18 noiembrie 2009 Tribunalul Dâmboviţa a admis excepţia invocată de A.N.R.P. şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.
Această din urmă instanţă a pronunţat într-un prim ciclu procesual sentinţa nr. 80 din 29 martie 2010 prin care a respins excepţia prematurităţii invocată de A.N.R.P. şi a admis în parte acţiunea, dispunând obligarea acestei autorităţi să înainteze dosarul pentru întocmirea raportului de evaluare şi să emită decizie reprezentând titlu de despăgubire, respingând celelalte capete de cerere.
Recursul declarat de A.N.R.P. a fost admis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, care, prin Decizia nr. 254 din 19 ianuarie 2011 a casat sentinţa şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, pentrucitarea în cauză în calitate de pârâtă a C.C.S.D.
În fond după casare, Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat sentinţa nr. 195 din 15 iunie 2011 prin care a respins excepţia prematurităţii acţiunii şi a respins acţiunea faţă de pârâţii A.N.R.P., Statul Român prin M.F.P. şi D.G.F.P. Dâmboviţa, pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
De asemenea, instanţa a admis acţiunea precizată şi a dispus obligarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor să emită titlu de despăgubire pentru imobilele: moară ţărănească, casă cu 4 camere şi casă cu 3 camere.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut în esenţă că reclamanţii au parcurs procedura administrativă prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, fiind emise dispoziţiile pentru acordarea de despăgubiri în echivalent pentru imobilele ce nu pot fi restituite în natură de către Primăria Comunei Vela, pârâtei C.C.S.D. revenindu-i obligaţia de a emite deciziile reprezentând titluri de despăgubire.
Împotriva sentinţei a declarat recurs C.C.S.D., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, pârâta a învederat că în cauză, a fost parcursă etapa transmiterii şi înregistrării dosarelor, precum şi cea a verificării legalităţii respingerii cererii de restituire în natură a imobilelor notificate.
Pârâta a mai arătat că dosarele reclamanţilor trebuie completate cu înscrisuri referitoare la suprafeţele imobilelor, după care se va proceda la evaluare şi ulterior, fie la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire, fie la trimiterea spre reevaluare.
Comisia a mai precizat că dosarul aferent dispoziţiei nr. 330/2008 nu apare înregistrat în baza de date a secretariatului instituţiei, nefiind astfel declanşată procedura administrativă reglementată de Titlul VII din Legea nr. 247/2005.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi 304/1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel cum rezultă din actele dosarului, iniţial, Primăria Comunei Vela a soluţionat notificările formulate potrivit Legii nr. 10/2001 prin emiterea dispoziţiilor nr. 328, nr. 329 şi 330 din 20 februarie 2006, dosarele corespunzătoare fiind transmise secretariatului A.N.R.P. şi înregistrate sub nr. 11073/ CC, 11074/ CC şi 11075/ CC, apoi returnate pentru reanalizare şi ulterior fiind emise alte dispoziţii cu nr. 328, nr. 329 şi nr. 330 din 14 martie 2008.
Dosarele aferente dispoziţiilor nr. 328 şi 329/2008 au fost reînregistrate sub nr. 40957/ CC şi nr. 42417/ CC, iar, astfel cum rezultă din adresa din 14 ianuarie 2009 emisă de A.N.R.P., urmau ca în cel mai scurt timp să fie transmise la un evaluator în vedereaîntocmirii rapoartelor de evaluare.
În acelaşi înscris se menţionează că Dosarul nr. 11074/ CC, corespunzător dispoziţiei nr. 330/2008, nu a fost retransmis pârâtei.
Sub acest aspect, este de menţionat că, într-adevăr, la acea dată, 14 ianuarie 2009, dosarul privind despăgubirile pentru moara din Comuna Vela nu fusese retransmis comisiei, întrucât prin dispoziţia nr. 13 din 16 ianuarie 2009 primăria a revocat dispoziţia nr. 330/2008, a respins cererea de restituire în natură a imobilului şi a propus acordarea de despăgubiri în condiţiile Titlului VII din Legeanr. 247/2005.
Din adresa din 24 octombrie 2010 a Instituţiei Prefectului judeţului Dolj rezultă că dosarul conţinând dispoziţia nr. 13/2009 a fost prezentat Secretariatului Comisiei în repetate rânduri, fiind returnat de fiecare dată cu diverse observaţii.
În raport de înscrisurile aflate la dosar, Curteanu poate reţine apărarea pârâtei în sensul că dosarul corespunzător dispoziţiei nr. 330/2008 nu apare înregistrat în baza de date, din moment ce a fost emisă o nouă dispoziţie, cu alt număr, ce a fost înaintată pârâtei împreună cu documentaţia aferentă.
Cât priveşte necesitatea completării înscrisurilor referitoare la cele 3 imobile ce nu mai pot fi restituite în natură, aceste susţineri nu au suport, dosarele fiind completate după returnarea documentelor necesare identificării imobilelor, iar dispoziţiile emise de Primăria Comunei Vela nr. 328 şi nr. 329/2008 şi nr. 13/2009, ca acte juridice civile, având caracter irevocabil.
În consecinţă, instanţa de fond a stabilit în mod corect refuzul nejustificat al pârâtei de a proceda la emiterea deciziilor în condiţiileîn carepârâtei i s-au conferit prin lege doar atribuţii în finalizarea procedurii de acordare a despăgubirilor, prin stabilirea cuantumului acestora şi a modalităţii de plată.
Pentru respectarea termenului rezonabil, pârâta era obligată să-şi organizeze activitatea în aşa fel încât să răspundă acestei cerinţe, cu atât mai mult cu cât, în cauză, procedura administrativă a debutat în anul 2001 prin formularea notificării şi până în prezent nu s-au emis deciziile reprezentând titlurile de despăgubire pentru imobilele revendicate.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva sentinţei nr. 195 din 15 iunie 2011 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi9 aprilie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1975/2012. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2011/2012. Contencios. Anulare act de control... → |
|---|
