ICCJ. Decizia nr. 2091/2012. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2091/2012
Dosar nr. 1365/2/2010
Şedinţa publică din 2 mai 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 15 februarie 2010, reclamantul A.V.N.T.M. a chemat în judecată Guvernul României şi Consiliul Local al Municipiului Beiuş, solicitând anularea dispoziţiilor HG nr. 970/2002 şi ale Hotărârii C.L. nr. 40/1999 referitoare la înfiinţarea Pieţei Obor în Municipiul Beiuş, construcţie care nu deţine autorizaţia de mediu obligatorie.
Sesizată cu judecarea litigiului, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat sentinţa civilă nr. 1105 din 15 februarie 2011 prin care a admis excepţia invocată de Guvernul României şi a respins acţiunea ca tardiv formulată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că prin Hotărârea nr. 40/1999 adoptată de Consiliul Local al Municipiului Beiuş a fost însuşit inventarul bunurilor aparţinând domeniului public al localităţii, iar prin HG nr. 970/2002 s-a atestat apartenenţa la domeniul public al judeţului Bihor, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţ, a bunurilor cuprinse în anexele 1-96.
Având în vedere caracterul de act administrativ unilateral individual al celor două hotărâri atacate, instanţa a constatat că reclamantul a formulat acţiunea cu depăşirea termenului de 1 an prevăzut de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul A.V.N.T.M., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamantul a învederat că întrucât anexele celor două acte administrative contestate nu au fost publicate în M. Of., nu a avut cunoştinţă despre conţinutul lor decât la data promovării acţiunii, astfel încât excepţia tardivităţii a fost greşit admisă.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, potrivit art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, în cazul actului administrativ individual, acţiunea prin care se solicită anularea poate fi introdusă în cel mult 1 an de la data comunicării, data luării la cunoştinţă, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz.
În privinţa hotărârilor de guvern de atestare a bunurilor aparţinând domeniului public, care conţin menţinea „anexele se publică ulterior", termenul pentru introducerea acţiunii în contencios administrativ nu se calculează de la data publicării lor în M. Of., ci de la data la care i-au fost comunicate persoanei vătămate ori aceasta a luat efectiv cunoştinţă de conţinutul lor.
În cauză, anexa 5 a HG nr. 970/2002 în care se află la poziţia nr. 109 Piaţa Obor care, potrivit reclamantului, funcţionează fără avizele şi autorizaţiile obligatorii, nu a fost publicată în M. Of. nr. 671 bis din 10 septembrie 2002, pentru ca termenul de decădere de 1 an să se calculeze de la această dată.
Însă, din actele dosarului, rezultă că reclamantul a avut cunoştinţă despre conţinutul anexei cu mult înaintea formulării acţiunii, astfel cum rezultă din adresele de răspuns primite de la A.N.S.V.S.A. din 29 decembrie 2006 şi, respectiv, de la M.M.D.D. din 12 august 2008.
În consecinţă, Curtea constată că în cauză acţiunea a fost promovată cu depăşirea termenului legal calculat de la data luării la cunoştinţă, astfel încât soluţia instanţei de fond care a admis excepţia tardivităţii este legală şi temeinică.
Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul declarat de reclamant, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul A.V.N.T.M. împotriva sentinţei nr. 1105 din 15 februarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 2 mai 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2073/2012. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 2094/2012. Contencios. Anulare act... → |
|---|
