ICCJ. Decizia nr. 2013/2012. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2013/2012
Dosar nr. 378/44/2011
Şedinţa publică de la 24 aprilie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, reclamantul Z.C. a chemat în judecată pe pârâţii Prefectura Judeţului Galaţi - Comisia Judeţeană pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, reprezentată prin Prefectul C.B., Primăria Municipiului Galaţi - Comisia Locală pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, reprezentată prin Primarul D.N., Oficiul de cadastru şi Organizare Teritorială, reprezentat prin Directorul R.N., Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Statul Român, reprezentat în această cauză Ministerul de Finanţe, pentru următoarele fapte:
- refuzul reprezentanţilor acestor instituţii de a respecta hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile,
- fals şi uz de fals, înscrieri în fals în acte de proprietate, emiterea unor titluri de proprietate false cu bună ştiinţă pentru a-l deposeda de un drept de proprietate, pentru, furtul sistematic de înscrisuri din dosarele penale şi distrugerea unor dosare penale, fapte comise de organele de poliţie subordonate Instituţiei Prefectului, pentru furtul a 2 dosare din Arhiva Judecătoriei Galaţi,
- pentru, refuzul de a se respecta hotărâri definitive şi irevocabile de către organele de poliţie, procurori şi judecători, hotărâri penale şi civile, pentru, favorizarea făptuitorilor şi înlocuirea procurorilor care refuzau să muşamalizeze infracţiunile şi restituiau dosarele înapoi la poliţie,
- pentru, falsificarea unor rapoarte de către organe de poliţie pentru a scoate din culpă respectivii poliţişti, pentru, ameninţările organelor de poliţie şi ale Generalului de Brigadă H.N. şi refuzul acestuia de a răspunde la sesizările sale,
- pentru, refuzul reprezentanţilor Ministerului de Interne de a comunica adresele poliţiştilor cercetaţi de Parchetul Militar Iaşi, la cererea sa şi a instanţelor, pentru refuzul Comisiilor de aplicare a Legii nr. 18/1991 şi a Ministerului Public de a-i elibera în baza Legii nr. 544/01 înscrisurile solicitate pentru a se apăra prevăzute şi de art. 16 alin. (1) din Constituţie, pentru, refuzul Administraţiei Prezidenţiale de a se implica la sesizările sale, pe care le trimite tot către cei care au comis abuzurile şi care le clasează.
Reclamantul a arătat că pentru aceste motive, se constituie parte vătămată cu suma de 4 (patru) milioane de euro urmând ca, în baza art. 96 din Legea nr. 303/2004, art. 4 alin. (1), Titlu 1, Cap. 1 să se adreseze instanţei Curţii Europene după pronunţarea sentinţei în această cauză.
De asemenea, referitor la această cauză, ce are ca obiect refuzul reprezentanţilor Comisiilor de a respecta sentinţa nr. 1242/2007 irevocabilă, reclamantul a anexat înscrisuri prin care face dovada premeditării de a-i vinde terenul autorului Z.N. şi falsurile comise pentru ca făptuitorii să-şi atingă scopurile.
În susţinerea acţiunii, reclamantul a anexat ca dovezi adresa Poliţiei, încheierea de şedinţă din 12 martie 2007 prin care face dovada că se judecă 5 ani ca să dovedească, că nu procurorii I. şi C. sustrăgeau înscrisurile şi adresa şi dispozitivul deciziei nr. 716/R/2005, adresa nr. 3369/2005, nerespectate de poliţie, parchet şi instanţele din Galaţi care judecă din nou cauza prin lipsă de procedură şi fără să-i cerceteze pe făptuitori şi pe notar.
Prin întâmpinări, pârâţii au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.
2. Hotărârea Curţii de apel
Prin sentinţa nr. 178 din 7 iunie 2011, Curtea de Apel Galaţi a admis excepţiile pentru lipsa calităţii procesuale pasive invocate de pârâtele Statul Român reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice prin D.G.F.P. Galaţi, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Oficiul de Cadastru şi Organizare Teritorială reprezentată prin directorul R.N. şi Primăria Municipiului Galaţi - Comisia Locală pt. Aplicarea Legii nr. 18/1991 prin primar D.N.
Totodată, Curtea de apel a respins ca fiind inadmisibilă acţiunea reclamantului Z.C., în contradictoriu cu pârâtele Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi, Prefectura Judeţului Galaţi - Comisia Judeţeană pt. aplicarea Legii nr. 18/1991.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că prin acţiunea adresată iniţial Tribunalului Galaţi, reclamantul a solicitat să se constate refuzul pârâtelor de a respecta o hotărâre judecătorească, de a-i face o compensare cu un alt teren corespunzător şi de a i se compensa cu un alt teren corespunzător şi de a i se emite un titlu de proprietate şi punerea în posesie, cât şi faptul că este parte vătămată şi lipsită de dreptul de folosinţă.
S-a arătat în considerentele sentinţei atacate că faţă de obiectul acţiunii reclamantului, pârâtele Statul Român, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Oficiul de Cadastru şi Primăria Municipiului Galaţi sunt lipsite de capacitate procesuală, neavând atribuţii în sensul celor cerute de petent.
În ceea ce priveşte pârâţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi Prefectura Galaţi, prima instanţă a constatat că acţiunea reclamantului este inadmisibilă întrucât potrivit disp. art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ, actele administrative care pot fi modificate sau desfiinţate printr-o altă procedură judiciară prevăzută printr-o lege organică.
Referitor la acţiunea iniţială, judecătorul fondului a constatat că reclamantul reclamă săvârşirea infracţiunilor de fals şi uz de fals, nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, însă procedura de soluţionare a acestor cereri fiind prevăzută în Codul de procedură penală.
3. Recursul reclamantului
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul Z.C., criticând sentinţa atacată ca fiind nelegală şi netemeinică.
În motivarea căii de atac, recurentul a reiterat motivele prezentate în faţa primei instanţe, făcând trimitere la înscrisurile depuse de către el la dosar, înscrisuri care în opinia sa fac dovada faptului că timp de 20 de ani dreptul de proprietate garantat de Constituţie a fost încălcat de reprezentanţii Comisiilor de aplicare a Legii nr. 118/1991. Recurentul a mai criticat sentinţa instanţei de fond, apreciind că în mod greşit obiectul acţiunii sale a fost modificat din acordare de daune în refuz acordare drepturi, prin sustragerea filelor 112, 113 şi 114 pentru a se da posibilitatea Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi să invoce inadmisibilitatea acţiunii.
II. Considerentele înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate în recurs şi a prevederilor art. 3041 C. proc. civ., înalta Curte constată că recursul este nefondat şi urmează a-l respinge pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Obiectul acţiunii specifice contenciosului administrativ este exhaustiv definit de art. 1 şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Astfel, în esenţă, persoana vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ unilateral poate solicita instanţei de contencios administrativ anularea actului administrativ vătămător, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale.
De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat întru-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesul legitim.
Instanţa, soluţionând cererea, poate să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un înscris sau să efectueze o anumită operaţiune administrativă.
Prin cererea introductivă, reclamantul reclamă săvârşirea infracţiunilor de fals şi uz de fals, nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, precizând că pentru aceste motive se constituie parte vătămată pentru suma de 4 milioane de euro.
În mod corect a reţinut instanţa de fond că cererea de chemare în judecată formulată în cauză nu este o acţiune în contencios administrativ, reclamantul solicitând constatarea unor situaţii de fapt ce exced legii contenciosului administrativ.
De asemenea, în mod judicios Curtea de apel a constatat faptul că problema competenţei a fost soluţionată la Tribunal, motiv pentru care a respins excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, invocată de reclamant.
În mod neîntemeiat încearcă recurentul să se prevaleze de situaţii de fapt disparate şi fără utilitate sau relevanţă în prezenta cauză pentru a justifica admisibilitatea cererii de chemare în judecată, în realitate solicitările reclamantului privind constatarea unor situaţii de fapt, exced legii contenciosului administrativ.
Astfel fiind, înalta Curte constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar hotărârea instanţei de fond este temeinică şi legală.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, neexistând motive de reformare a sentinţei, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Z.C. împotriva sentinţei nr. 178 din 7 iunie 2011 a Curţii de Apel Galaţi - secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă, astăzi, 24 aprilie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2009/2012. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 2014/2012. Contencios. Cetăţenie. Recurs → |
|---|
