ICCJ. Decizia nr. 2696/2012. Contencios. Anulare act administrativ. Contestaţie în anulare - Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2696/2012
Dosar nr. 1076/1/2012
Şedinţa publică de la 30 mai 2012
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 13 februarie 2012, Z.C. a formulat în contradictoriu cu Ministerul Justiţiei contestaţie în anularea deciziei nr. 4146 din 16 septembrie 2011, invocând motivul prevăzut de art. 318 alin. (1) teza I C. proc. civ., în sensul că dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale.
În motivarea contestaţiei, s-a învederat că instanţa nu a observat că ordinul în litigiu, nr. 2813/ C din 16 octombrie 2009 a statuat asupra unui alt ordin, nr. 846/ C din 20 martie 2008, dispunând revocarea, deşi actul administrativ respectiv intrase în circuitul civil şi produsese efecte juridice, caz în care nu mai putea fi revocat de autoritatea emitentă, ci doar anulat prin hotărâre judecătorească.
Analizând cererea formulată în raport de actele dosarului şi de dispoziţiile legale invocate, Curtea va constata netemeinicia contestaţiei în anulare, urmând a o respinge ca atare.
Astfel, potrivit art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanţelor de recurs pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Prin instituirea motivului de contestaţiei în anulare, prevăzut la teza I, legiuitorul a avut în vedere erorile materiale cu caracter procedural pe care instanţa de recurs le-a comis prin emiterea ori confundarea unor elemente materiale importante.
Greşeala materială trebuie să fie evidentă şi în legătură cu aspectele formale ale judecăţii şi nu rezultat al modului de interpretare a probelor sau a unor texte de lege.
În cauză, motivul invocat de contestatoare vizează interpretarea legii şi regimul juridic al actelor administrative, aspecte ce pot fi eventual consecinţa unei erori de judecată şi nu ale unei greşeli materiale.
Astfel, prin decizia contestată, a fost admis recursul declarat de Ministerul Justiţiei şi s-a modificat sentinţa recurată, în sensul respingerii acţiunii, instanţa de recurs reţinând că ordinul a cărui anulare s-a dispus rămăsese fără fundament legal, urmare a deciziei nr. 4912/2009 a Curţii de Apel Bucureşti, dându-se astfel eficienţă unei hotărâri judecătoreşti irevocabile.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea, va respinge contestaţia în anulare ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de Z.C., împotriva Deciziei nr. 4146 din 16 septembrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 30 mai 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 2692/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2708/2012. Contencios. Anulare act... → |
---|