ICCJ. Decizia nr. 2672/2012. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2672/2012
Dosar nr. 5435/2/2010
Şedinţa publică de la 30 mai 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1.Hotărârea atacată cu recurs.
Prin sentinţa civilă nr. 1102 din 15 februarie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia lipsei de interes precum şi acţiunea formulată de reclamantul N.G. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunţa astfel, Curtea, de apel a reţinut, în esenţă, următoarele:
Excepţia lipsei de interes invocată de către pârâtă a fost respinsă ca neîntemeiată, în considerarea faptului că interesul unei acţiuni civile nu se raportează la motivele invocate în susţinerea acţiunii, respectiv faptul că reclamantul nu-şi exprimă nemulţumirea faţă de funcţia publică deţinută în prezent.
Pe fondul cererii, Curtea de apel, a reţinut că prin Ordinul 1472 din 3 septembrie 2009 emis de Preşedintele A.N.A.F. s-a dispus anularea Ordinului 1393/2007 al aceleaşi autorităţi prin care reclamantul fusese numit în funcţia publică de conducere de şef administraţie adjunct, Activitatea de Inspecţie Fiscală la Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Giurgiu.
Se reţine că Ordinul menţionat a fost emis în baza deciziei 1113/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a admis recursul D.G.F.P. Giurgiu şi a fost anulat concursul din 11 - 12 septembrie 2007 în urma căruia reclamantul fusese numit în funcţia publică de şef administraţie - Activitatea de Inspecţie Fiscală la Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Giurgiu.
Reclamantul a susţinut în faţa instanţei de fond că ordinul supus cenzurii instanţei de judecată în cauză este nelegal întrucât s-a dispus anularea ordinului prin care a fost numit în funcţia de şef administraţie adjunct ca urmare a declarării admis la concursul anulat în mod irevocabil de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, susţinând că prin decizia civilă menţionată s-a avut în vedere doar anularea concursului, nu şi funcţia dobândită în urma câştigării acestui concurs.
Instanţa de fond a apreciat argumentaţia reclamantului ca fiind în mod evident nefondată, în condiţiile în care ordinul a cărui valabilitate se solicită a se menţine (ordinul 1393 din 24 septembrie 2007) nu putea exista decât în situaţia în care rezultatele concursului susţinut de petent ar fi fost menţinute.
Consideră judecătorul fondului că nu se poate reţine faptul că prin emiterea acestui ordin s-ar fi produs o încetare a raportului de serviciu, în condiţiile în care acest pretins raport de serviciu nu ar fi putut exista decât în situaţia unui concurs valabil organizat.
2. Recursul declarat în cauză.
Împotriva sentinţei nr. 1102 din 15 februarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul N.G., în temeiul art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia a susţinut, în esenţă, următoarele:
Astfel, prin criticile formulate susţine recurentul că în mod greşit instanţa de fond a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată în condiţiile în care decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care se doreşte a fi pusă în aplicare nu dispune decât asupra concursului, astfel, că legalitatea şi temeinicia Ordinului nr. 1472 din 03 septembrie 2009 contestat se impunea a fi cercetate prin prisma Legii nr. 188/1999.
Mai arată recurentul că instanţa de fond nu a ţinut cont de situaţia paradoxală creată ca urmare a reorganizării activităţii la nivelul D.G.F.P. Giurgiu, respectiv de faptul că prin Ordinului 375 din 26 martie 2009 al Preşedintelui A.N.A.F, funcţia publică de conducere de şef adjunct administraţie, în care a fost numit prin Ordinul 1393/2007, a fost desfiinţată ca efect al reorganizării activităţii, context în care Ordinul nr. 1393/2007 a rămas fără obiect, ceea ce în mod firesc duce la lipsirea de efecte a Ordinului 1472/2009, contestat.
3. Hotărârea instanţei de recurs.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs, în raport cu dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ., şi ţinând seama de toate susţinerile şi apărările părţilor, Înalta Curte, constată că recursul nu este fondat şi urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
Prin Ordinul nr. 1393 din 24 septembrie 2009 emis de Preşedintele Agenţiei Naţionale Fiscale s-a dispus numirea recurentului-reclamant în funcţia publică de conducere de Şef administraţie adjunct - Activitatea de inspecţie fiscală la Administraţia finanţelor publice a municipiului Giurgiu.
Din preambulul Ordinului nr. 1393/2007 rezultă că la baza numirii recurentului-reclamant în funcţia de şef adjunct administraţie a stat adresa nr. 1043857/2007 a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, prin care s-a propus, ca urmare a declarării admis la concursul susţinut în datele de 11 - 12 septembrie 2007, numirea recurentului-reclamant în respectiva funcţia publică de conducere.
Prin Decizia nr. 1113 din 27 februarie 2009 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a dispus anularea concursului organizat la 11 - 12 septembrie 2007 în ceea ce priveşte funcţia publică de şef administraţie adjunct - Activitatea de administraţie fiscală la Administraţia Finanţelor Publice a Judeţului Giurgiu.
Prin Ordinul nr. 1472 din 03 septembrie 2009 emis de Preşedintele Agenţiei de Administrare Fiscală, s-a dispus în baza Deciziei nr. 1113/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, anularea prevederilor Ordinului nr. 1393/2009 privind numirea recurentului-reclamant în funcţia publică de conducere.
Înalta Curte, constată că numirea recurentului-reclamant în funcţia publică de conducere de şef adjunct administraţie s-a făcut, potrivit art. 62 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, în baza concursului organizat în perioada 11 - 12 septembrie 2007 de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, în temeiul art. 58 alin. (2) din Legea nr. 188/1999.
Prin urmare, anularea, prin Deciziei nr. 1113/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a concursului care a stat la baza numirii recurentului-reclamant într-o funcţie publică de conducere în mod corect a condus la desfiinţarea actului administrativ de numire în respectiva funcţie publică, având în vedere că ocuparea unor funcţii publice de conducere se face doar în condiţiile legii, care în situaţia de faţă impunea prin dispoziţiile art. 57 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 modalitatea concursului.
Sub acest aspect nu prezintă relevanţă faptul că prin Ordinului 375 din 26 martie 2009 al Preşedintelui A.N.A.F, funcţia publică de conducere de şef adjunct administraţie a fost desfiinţată în condiţiile în care prin ordinul contestat s-a dispus restabilirea legalităţii sub aspectul modalităţii de numire într-o funcţie publică de conducere, în baza unei hotărâri judecătoreşti.
Prin urmare, anularea prin Ordinul nr. 1472 din 03 septembrie 2009, în baza Deciziei nr. 1113/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Ordinului nr. 1393 din 24 septembrie 2009, este în acord cu dispoziţiile Legii nr. 188/1999, aşa încât urmează a fi înlăturate toate criticile formulate de recurentul-reclamant prin cererea de recurs.
În contextul prezentat, neexistând motive pentru casarea/modificarea sentinţei recurate şi văzând dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, Înalta Curte, urmează să respingă recursul declarat în cauză ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de N.G., împotriva sentinţei nr. 1102 din 15 februarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, Contencios Administrativ şi Fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 mai 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2653/2012. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 2679/2012. Contencios → |
|---|
