ICCJ. Decizia nr. 2846/2012. Contencios
| Comentarii |
|
I. Circumstanțele cauzei
1. Obiectul acțiunii
Prin cererea înregistrată la data de 2 noiembrie 2010 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul R.I. să se constate calitatea pârâtului de lucrător al Securității.
în motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, prin cererea din 10 februarie 2009, petenta I.D. a solicitat verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea Dosarului, dosar în care pârâtul figurează în volumul 1 C.N.S.A.S. a precizat că cererea este legală în raport cu prevederile art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008.
Din cuprinsul notei de constatare din 28 iulie 2010 și al înscrisurilor atașate în probațiune, pârâtul, având gradul de locotenent major în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Arad, Serviciul 1, în cadrul supravegherii informative a unei persoane semnalată ca un "element nemulțumit - atitudine care a degenerat în manifestări dușmănoase, postându-se în conduita personală pe o poziție legionară și anticomunistă", a propus următoarele măsuri informativ-operative:
- "se va dirija în continuare inf. A. care se bucură de încrederea deplină a celui urmărit, fiind și colegi de muncă, pentru a ne semnala comportarea și anturajul de la locul de muncă, precum și discuțiile pe care I.I. le poartă cu diferiți colegi, comentariile pe care le face referitor la unele evenimente politice interne și internaționale";
- "pentru stabilirea faptului dacă I.I. menține legături cu persoane din fostul său anturaj, va fi dirijat inf. I., care dispune de posibilități pe lângă elementele în cauză, și prin natura serviciului poate veni în contact cu ele";
- "în scopul stabilirii modului în care I.I. se achită de sarcinile profesionale la locul de muncă, va fi dirijat și inf. V. /_/ care lucrează într-un birou alăturat și are posibilitatea de a veni în contact cu I.I. și colegii acestuia";
- "pentru cunoașterea legăturilor obiectivului în afara locului de muncă, se va solicita biroului F. punerea în filaj pe o perioadă ce se va stabili în funcție de situația operativă";
- "prin biroul S. vom lua măsura interceptării corespondenței interne a celui urmărit, în scopul stabilirii relațiilor și preocupărilor sale prezente și persoanele cu care întreține astfel de relații";
- "pentru stabilirea preocupărilor sale și comportării la domiciliu, și pentru completarea și verificarea informațiilor ce se obțin prin rețea, vom studia posibilitatea folosirii mijloacelor speciale A.S.T. (interceptarea postului telefonic) la domiciliului obiectivului";
- Reclamantul a arătat că, în aceeași calitate, în cadrul urmăririi informative a unei persoane, fost membru al organizației subversive "Mișcarea Națională de Eliberare" și membru al cultului baptist, pârâtul a dispus următoarele măsuri informativ-operative, pentru "adâncirea cunoașterii întregii sale activități și a concepțiilor sale prezente, în scopul prevenirii unei eventuale acțiuni de îndoctrinare a unor elemente tinere de la locul său de muncă sau în cadrul sectei în care activează"; "stabilirea și identificarea tuturor legăturilor sale de natură dușmănoasă, în scopul verificării și contracarării permanentizării acestor relații", precum și pentru "influențarea sa de către organele noastre în scopul renunțării la concepțiile din trecut și încadrarea lui pe o poziție loială orânduirii noastre";
- "Prin dirijarea mai intensivă a informatorului F. se va stabili activitatea sa concretă în cadrul sectei baptiste /_/, cât și poziția sa prezentă în legătură cu evenimentele politice mai importante interne și internaționale";
- "Se va dirija pe lângă obiectiv informatorul B. /_/ care se bucură de încrederea lui în scopul stabilirii concepțiilor de natură dușmănoasă și preocupările pe care le are în legătură cu contactarea unor foști legionari, precum și pentru a stabili dacă nu are preocupări de îndoctrinare a unor elemente tinere cu care vine în contact";
- "Vor fi luați în studiu pentru atragere la colaborare numiții A.T. și T.C., care au fost semnalați cu relații mai apropiate cu obiectivul, în vederea recrutării celui mai corespunzător dintre ei";
- "în colaborare cu grupa de investigații se va studia posibilitatea încadrării lui informative la domiciliu prin rețeaua ofițerului de investigații din sector, în scopul stabilirii persoanelor care-l vizitează la domiciliu și pentru depistarea unor materiale pe care eventual le-ar deține ilegal la domiciliu";
"în vederea stabilirii unor noi legături și a deplasărilor pe care le face în Arad, va fi cerut sprijinul compartimentului de filaj, pentru a fi urmărit în anumite perioade impuse de situația operativă."
- "în vederea cunoașterii legăturilor sale din țară și natura acestora, se va cere la grupa a 6-a punerea sub control a corespondenței sale interne";
- "Periodic va fi invitat la sediul organelor noastre pentru a-l influența să renunțe la vechile concepții";
Susține reclamantul că pârâtul a dispus interceptarea corespondenței unei persoane, urmărită prin dosar de supraveghere informativă, pentru "a i se cunoaște concepțiile politice și anturajul."
Totodată, reclamantul arată că măsurile dispuse au fost puse în aplicare de către pârât.
Așadar, după cum rezultă din cuprinsul documentelor atașate Notei de Constatare, activitățile desfășurate de pârât au avut ca efect îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea dată: dreptul la viață privată; dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor; libertatea gândirii, a conștiinței și a religiei, astfel că pârâtul se încadrează în definiția dată de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.
2. Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 3819 din 31 mai 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamant și a constatat calitatea pârâtului R.I. de lucrător al securității.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență că:
Pârâtul, având gradul de locotenent major în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Arad, Serviciul 1, a desfășurat activități prin care a suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.
în concret, cu prilejul supravegherii informative a unei persoane semnalată ca un "element nemulțumit-atitudine care a degenerat în manifestări dușmănoase, postându-se în conduita personală pe o poziție legionară și anticomunistă", pârâtul R.I. a propus măsuri informativ-operative de dirijare a unor surse în anturajul urmăritului I.I. pentru a semnala comportamentul și discuțiile pe care le poartă la locul de muncă, dacă se achită de sarcinile profesionale, dacă mai ține legătura cu persoane din fostul anturaj, precum și verificarea informațiilor obținute de la surse prin interceptarea postului telefonic și a corespondenței.
Astfel cum rezultă din raportul aprobat la data de 25 ianuarie 1976, vol. 1 C.N.S.A.S. - dosarul cauzei, Planul de acțiune aprobat la data de 28 iunie 1973 în dosarul cu același număr al C.N.S.A.S. -dosarul cauzei, pârâtul a pus în aplicare aceste măsuri informativ-operative.
în Dosarul, cotă C.N.S.A.S., în cadrul urmăririi informative a unei persoane - fost membru al organizației subversive "Mișcarea Națională de Eliberare" și membru al cultului baptist, pârâtul a dispus de asemenea măsuri informativ-operative constând în dirijarea pe lângă obiectiv a surselor F. și B. pentru a stabili "_activitatea sa concretă în cadrul sectei baptiste/_/", "_stabilirii concepțiilor de natură dușmănoasă_", precum și a stabilirii persoanelor care-l vizitează la domiciliu și depistarea eventualelor materiale pe care le-ar deține ilegal la domiciliu.
într-un alt caz (cotă C.N.S.A.S.), pârâtul a dispus interceptarea corespondenței unei persoane urmărită prin dosar de supraveghere informativă pentru "a i se cunoaște concepțiile politice și anturajul".
în aceste condiții activitatea pârâtului se circumscrie definiției prevăzute de art. 2 din lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, întrucât a avut calitatea de ofițer al organelor de securitate și, prin activitatea sa, a îngrădit dreptul la viață privată, dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, precum și libertatea gândirii, a conștiinței și a religiei.
3. Recursul formulat de pârâtul R.I. împotriva sentinței civile nr. 3819 din 31 mai 2011 a Curții de Apel București
Motivele de recurs sunt întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
3.1. Instanța de fond susține în mod eronat că măsurile preconizate, dar nematerializate în documente ulterioare, au avut ca efect îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, recunoscute și garantate de legislația în vigoare de la acea dată, dreptul la viață privată, dreptul la libertatea de exprimare și a opiniilor, libertatea gândirii, conștiinței și a religiilor.
La dosar nu au fost depuse documente din care să rezulte că persoanele monitorizate au reclamat încălcarea drepturilor.
Numai persoana afectată poate să decidă dacă i s-au încălcat anumite drepturi.
3.2. Dacă s-ar admite că interceptarea ilegală a corespondenței ar fi un act de imixtiune în viața privată a unei persoane, fapta constituie infracțiune ce se pedepsește de o instanță penală, iar C.N.S.A.S. nu are competența să emită acte în materie.
3.3. Instanța de fond a încălcat un principiu de drept: interzicerea condamnării pentru un act care nu a constituit un delict penal la momentul comiterii lui.
3.4. Atunci când instanța constată o încălcare a dreptului la viața privată, trebuie să se facă o analiză asupra circumstanțelor concrete în care s-a produs pentru a se putea stabili dacă o asemenea ingerință este permisă.
în acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului aplică așa-zisul "text al legalității", în care este prevăzută existența unui scop legitim.
în speță, obiectul ingerinței este securitatea națională.
3.5. Instanța de fond a omis, în motivarea hotărârii, analizarea "scopului menținerii puterii totalitar comuniste", astfel că nu sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.
3.6. Prima instanță a ignorat apărările formulate în întâmpinare, reținând doar ce a susținut reclamantul.
II. Considerentele înaltei Curți - instanța competentă să soluționeze calea de atac exercitată
Recursul este nefondat.
1.1. Potrivit art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, lucrător al Securității este persoana care, în calitate de ofițer/ subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.
Existența unei plângeri a persoanei vătămate, astfel cum pretinde recurentul, nu este o condiție care trebuie îndeplinită din perspectiva prevederilor O.U.G. nr. 24/2008.
Actul normativ incident în speță, prevede existența unei cereri adresată C.N.S.A.S. de către fiica aceluiași urmărit (I.D., pentru I.I.), întemeiată pe dispozițiile art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, scop în care se declanșează procedura de verificare a calității de lucrător al Securității pentru ofițerul/ subofițerul în cauză.
1.2. Infracțiunea de violare a secretului corespondenței prevăzută în Codul penal nu are nicio legătură cu dispozițiile O.U.G. nr. 24/2008 care permit deconspirarea lucrătorilor/ colaboratorilor Securității.
Recurentul nu este acuzat de săvârșirea unei fapte penale, ci de îngrădirea/ suprimarea unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului, într-o anumită perioadă a societății românești pe care legea nu le încadrează ca fiind infracțiuni.
1.3. Recurentul nu poate susține că ingerința era permisă în scopul apărării securității naționale, deoarece pentru perioada 1945-1989 sunt analizate drepturile și libertățile fundamentale ale omului prevăzute în Constituția de la acea dată și în Convențiile la care România era parte, respectiv Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Or, Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu era semnată și acceptată de statul comunist, astfel încât prevederile acestui act nu pot fi invocate în apărarea ca motive de recurs.
1.4. Condiția "scopului susținerii puterii totalitar comuniste" nu este prevăzută de O.U.G. nr. 24/2008 ca o condiție suplimentară ce trebuie dovedită. Este necesar a se demonstra numai că lucrătorul a realizat îngrădirea sau suprimarea drepturilor ca o consecință a activității sale și nu ca persoană privată.
1.5. Apărările din întâmpinare au fost analizate de către prima instanță și înlăturate fără a fi motivată opțiunea, însă motivul de recurs este nefondat, acestea fiind reiterate prin motivele de recurs și analizate în prezenta decizie.
2. Față de acestea, nefiind întrunite motivele invocate, în temeiul art. 312 alin. (1), teza a II-a C. proc. civ., coroborate cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, recursul a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2842/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2839/2012. Contencios → |
|---|
