ICCJ. Decizia nr. 2851/2012. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2851/2012
Dosar nr. 7979/2/2010
Şedinţa publică de la 7 iunie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta M.V., în contradictoriu cu pârâţii Uniunea Naţională a Barourilor din România – Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi Baroul Vaslui - Consiliul Baroului Vaslui a solicitat:
- anularea în totalitate a Deciziei nr. 661/2009 a Consiliului U.N.B.R. – U.N.B.R., cât şi a actelor şi operaţiunilor administrative în legătură cu aceasta care sunt sau nu sunt comunicate-raport etc.;
- anularea în totalitate a Deciziei nr. 2912009 a Consiliului Baroului Vaslui - Baroul Vaslui, necomunicată, cât şi anularea actelor, operaţiunilor administrative efectuate în temeiul acesteia – raportul întocmit de consilierul T.C. la 06 mai 2009;
- anularea în totalitate a Deciziei nr. 30/2009 a Consiliului Baroului Vaslui;
- anularea în totalitate a Deciziei nr. 31/2009 a Consiliului Baroului Vaslui;
- recunoaşterea dreptului vătămat, a interesului legitim privind încetarea stării incompatibilităţii prevăzute de art. 14 lit. a), implicit a încetării suspendării calităţii de avocat potrivit art. 27 lit. a) din Legea nr. 51/ 1995 şi a încetării suspendării exerciţiului profesiei de avocat potrivit art. 49 lit. a) din Statutul profesiei de avocat, stare de incompatibilitate înscrisă în Tabloul Avocaţilor Incompatibili din Baroul Vaslui la 17 ianuarie 2008, pentru activitate salarizată în afara profesiei de avocat;
- recunoaşterea dreptului vătămat, a interesului legitim privind reînscrierea pe Tabloul Avocaţilor cu Drept de Exercitare a profesiei de avocat - avocat definitiv, pentru exercitarea profesiei de avocat, potrivit art. 24 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 51/1995, începând cu 18 mai 2009, data comunicării deciziilor;
- recunoaşterea calităţii de avocat definitiv, potrivit art. 19 din Legea nr. 51/1995, recunoaşterea dreptului de a fi înscrisă în Tabloul Avocaţilor - avocaţi definitivi, potrivit art. 23 din Legea nr. 51/1995;
- recunoaşterea dreptului la vechime în profesia de avocat, avocat definitiv, începând cu 18 mai 2009 şi în continuare până la comunicarea deciziei de reînscriere în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei de avocat, cu efectuarea actelor administrative prevăzute de Legea nr. 51/1995 şi Statut - avocat definitiv, drept recunoscut de Codul muncii, Legea nr. 51/1995 şi Statutul profesiei de avocat. Obligarea pârâţilor să efectueze menţiunile legale la Casa de Asigurări a Avocaţilor, potrivit art. 63 lit. t) din Legea nr. 51/1995, art. 304, 306, 307 din Statutul profesiei de avocat;
9. Obligarea pârâţilor, Consiliul Baroului Vaslui - Baroul Vaslui de a ridica starea de incompatibilitate, ca urmare a încetării stării de incompatibilitate, prevăzută de art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, implicit a încetării suspendării calităţii de avocat şi a încetării suspendării exerciţiului profesiei de avocat (art. 27 lit. a) din Legea nr. 51/1995 şi art. 49 lit. a) din Statut), potrivit atribuţiilor stabilite de art. 53 alin. (2) lit. f) şi a) din Legea nr. 51/1995 cât şi îndeplinirea actelor, operaţiunilor legale de aceasta;
10. Obligarea pârâţilor, Consiliului Baroului Vaslui - Baroul Vaslui de a emite decizia de reînscriere pe tabloul avocaţilor, cu drept de exercitare a profesiei de avocat, cât şi a celorlalte acte, operaţiuni administrative prevăzute de lege şi statut, potrivit art. 24 alin. (1) teza a II-a art. 53 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 51/1995 şi Statut. Reînscrierea în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei de avocat, începând cu 18 mai 2009, data comunicării deciziilor nr. 3012009 şi 3112009 ale Consiliului Baroului Vaslui. Obligarea pârâţilor de a reactualiza lunar reînscrierea şi înscrierea sa în Tabloul Avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei de avocat, Tablou care se comunică lunar U.N.B.R., potrivit art. 44 alin. (6) din Statutul profesiei de avocat şi Legea nr. 51/1995;
11. Obligarea Baroului Vaslui şi Consiliul Baroului Vaslui de a îndeplini înscrierea anuală în Tabloul Avocaţilor - avocaţi definitivi în continuare, cât şi celelalte acte, operaţiuni administrative prevăzute de lege şi statut, anularea menţiunilor privind radierea din Tablourile aflate în evidenţa sa şi înregistrate la U.N.B.R., cu datele şi respectarea dispoziţiilor prevăzute de art. 23 din Legea nr. 51/1995. Obligarea la înscrierea în continuare, anual, permanentă - cu aplicarea şi a dispoziţiilor art. 44 alin. (1) alin. (2), art. 44 alin. (6), art. 45 din Statutul profesiei de avocat în Tabloul Avocaţilor - avocaţi definitivi - cu înscrierea sa comunicată U.N.B.R. anual, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 51/1995 şi ale Statutului profesiei de avocat.
11. Obligarea U.N.B.R. - Consiliul U.N.B.R., de anulare a menţiunilor privind radierea din tablourile avocaţilor prevăzute de Legea nr. 51/1995 şi Statut, înregistrate lunar şi anual la U.N.B.R. şi reînscriere în toate Tablourile pe care le are, cu efectuarea operaţiunilor, actelor administrative legale în toate tablourile aflate în evidenţa sa, cu respectarea dispoziţiilor, prevăzute de Legea nr. 51/1995 şi Statutul profesiei de avocat.
12. Obligarea pârâţilor, în solidar, potrivit art. 18 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, la plata despăgubirilor morale şi materiale, a sumelor cu titlu de costuri şi cheltuieli:
a) daune materiale: în cuantum de 32.150 lei/an, începând cu 18 mai 2009, până la data comunicării deciziei de reînscriere în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei de avocat definitiv;
b) daune morale: în cuantum ce va fi apreciat de instanţa de judecată, estimativ 5000 euro/an, începând cu 18 mai 2009, până la data comunicării deciziei de reînscriere;
c) daune-cu titlu de costuri şi cheltuieli în cuantum de 1000 euro, cheltuieli cu ocazia procedurilor efectuate de autoritatea administrativă a profesiei de avocat.
Ulterior, reclamanta a arătat că modifică acţiunea iniţială sub aspectul obiectului, menţionând că solicită suspendarea executării actelor administrative, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004. Totodată a solicitat completarea cadrului procesual pasiv, arătând că înţelege a chema în judecată şi Consiliul Baroului Vaslui şi Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România. În acest sens, reclamanta a depus la dosarul cauzei cererea modificatoare, rectificând pe acest exemplar natura cererii, anume modificatoare, iar nu completatoare, cum era redactată iniţial.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin Încheierea din 12 aprilie 2011, pronunţată în dosarul nr. 7879/ 2/2010, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în baza art. 246 C. proc. civ., a luat act de renunţarea la judecată formulată de reclamanta M.V., în contradictoriu cu pârâţii Uniunea Naţională a Barourilor din România, Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, Baroul Vaslui şi Consiliul Baroului Vaslui.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut în esenţă că
În raport cu cererea modificatoare depusă de reclamantă, instanţa a reţinut că obiectul acţiunii cu care reclamanta a înţeles a învesti instanţa de judecată îl constituie exclusiv suspendarea actelor administrative, conform voinţei exprimate a reclamantei.
Prin cererea înregistrată la instanţă la data 11 martie 2011, reclamanta a renunţat la judecată în Dosarul nr. 7879/2/2010, având ca obiect suspendarea executării actelor administrative, cererea fiind semnată olograf de către reclamantă.
Având în vedere cererea de renunţare la judecată a reclamantei M.V., faţă de principiul disponibilităţii ce guvernează procesul civil, Curtea de apel a constatat că sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 246 C. proc. civ.
Instanţa a reţinut că reclamanta nu poate reveni asupra declaraţiei sale de renunţare la judecată şi, implicit, continuarea judecăţii nu mai este posibilă, întrucât cererea de renunţare la judecată are valoarea unui act juridic unilateral, iar, faţă de caracterul irevocabil al actului unilateral, revenirea asupra manifestării de voinţă nu este posibilă.
Cu privire la cererea reclamantei depusă la dosarul cauzei la data de 08 aprilie 2011 (fila 534), în sensul că nu a putut citi cererea de renunţare la judecată întrucât şi-a pierdut ochelarii de vedere, astfel că, deşi a semnat-o, nu avea cunoştinţă de conţinutul acesteia, instanţa a reţinut că este irelevantă, eroarea la care se refera reclamanta fiind rezultatul exclusiv al culpei proprii de a semna un act al cărui conţinut nu îl cunoştea, cu atât mai mult cu cât are pregătire juridică.
3. Recursul formulat de reclamanta M.V. împotriva Încheierii din 12 aprilie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti
Motivele de recurs sunt întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 5, 6, 7, 8 şi 9 C. proc. civ.
Recurenta consideră că instanţa de fond a încălcat principiile fundamentale ale procesului civil, a luat act de ceea ce nu s-a cerut, a avut în vedere motive străine de voinţa părţii, a încălcat şi a aplicat greşit legea.
Se susţine împrejurarea că acţiunea precizată în anularea actelor administrative nu a fost retrasă şi că împotriva voinţei reclamantei pentru continuarea judecării acţiunii, s-a luat act de renunţarea la judecată.
Prin cererea depusă la 12 aprilie 2011 recurenta-reclamantă a arătat că acţiunea în anularea actelor administrative este menţinută şi stăruie în continuarea judecării acesteia.
Prima instanţă a trecut peste voinţa şi stăruinţa reclamantei de continuare a judecăţii şi a creat eroarea asupra substanţei procesului, conform art. 953 C. civ.
4. Apărările formulate de intimata-pârâtă Uniunea Naţională a Barourilor din România
Prin întâmpinare, intimata solicită respingerea recursului ca nefondat, fiind îndeplinite prevederile art. 246 C. proc. civ., renunţarea este un act juridic irevocabil.
Cererea de renunţare la judecată poate fi revocată doar în situaţia în care se constată că la momentul încheierii actului au existat vicii de consimţământ constând în eroare, dol sau violenţă, potrivit art. 953 şi următoarele C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curţi – instanţa competentă să soluţioneze calea de atac exercitată
1. Recursul este fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
1.1. Prin Încheierea din 12 aprilie 2011, Curtea de Apel Bucureşti – secţia contencios administrativ şi fiscal, în temeiul art. 246 C. proc. civ. a luat act de renunţarea la judecată formulată de reclamantă.
Prin aceeaşi încheiere, prima instanţă a constatat că obiectul acţiunii îl constituie exclusiv suspendarea actelor administrative, deoarece reclamanta şi-a modificat acţiunea iniţială, fără să mai ceară anularea actelor administrative.
S-a mai reţinut că prin cererea înregistrată la 11 martie 2011, reclamanta a renunţat la judecata cererii de suspendare a executării actelor administrative şi că partea nu poate reveni asupra declaraţiei sale de renunţare la judecată şi că, implicit, continuarea judecăţii nu mai este posibilă.
1.2. Teza avansată de prima instanţă este greşită, deoarece ne aflăm în prezenţa unui act juridic unilateral care nu mai poate fi retras (decât în anumite condiţii), numai după ce judecătorul a luat act prin încheiere, conform art. 246 C. proc. civ., de existenţa acestuia.
Până în momentul în care se pronunţă încheierea prevăzută de art. 246 C. proc. civ., partea poate să-şi retragă cererea de renunţare la judecată.
Nu există nicio dispoziţie legală care să prevadă contrariul, precum nu există niciun principiu de drept care să contrazică cele reţinute de prezenta instanţă de recurs.
Astfel, prima instanţă avea obligaţia să ia act de cererea de retragere a renunţării la acţiune şi să soluţioneze pricina.
1.3. În ceea ce priveşte obiectul acţiunii, deoarece prin încheierea recurată s-a statuat şi asupra acesteia, iar recursul priveşte şi pronunţarea asupra cererii de modificare/ completare de acţiune, urmează a se expune şi considerentele ce privesc obiectul cererii.
Se reţine că prin cererea depusă la 1 martie 2011 (fila 251), reclamanta a solicitat suspendarea executării deciziilor atacate până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei privind anularea actelor administrative.
Din conţinutul cererii rezultă astfel că, reclamanta a înţeles să îşi completeze acţiunea iniţială şi că din eroare, în momentul depunerii acesteia a tăiat cu pixul cuvântul completare şi a scris modificare.
Din conduita ulterioară a reclamantei reiese în mod clar că aceasta nu a intenţionat să îşi modifice obiectul acţiunii în sensul în care a apreciat judecătorul fondului.
2. Faţă de acestea, fiind întrunite motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 5, 8 şi 9 C. proc. civ., în temeiul art. 312 alin. (1) teza I şi alin. (3) C. proc. civ., coroborate cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, recursul va fi admis, se va casa încheierea recurată şi se va trimite cauza pentru continuarea judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de M.V. împotriva încheierii din 12 aprilie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 7879/2/2010.
Casează încheierea atacată şi trimite cauza pentru continuarea judecării la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 iunie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2850/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 286/2012. Contencios → |
|---|
