ICCJ. Decizia nr. 2909/2012. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2909/2012
Dosar nr. 656/35/2011/a1
Şedinţa publică de la 12 iunie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată şi apărările pârâtului
Prin cererea înregistrată la data de 10 ianuarie 2012 pe rolul Curţii de Apel Oradea - secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Satu Mare, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a solicitat suspendarea executării Deciziei nr. 35/2011 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin care s-a soluţionat contestaţia formulată împotriva Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 03 octombrie 2011, privind contractul de finanţare din 11 aprilie 2009, „Modernizarea infrastructurii judeţene în Judeţul Satu Mare – DJ 109L Negreşti-Oaş-Turţ”, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că, în situaţia în care se vor executa măsurile dispuse prin nota de constatare înainte de soluţionarea acţiunii pe fond, se va produce un prejudiciu major atât pentru autoritatea contractantă, cât şi pentru interesul public, prin pierderea fondurilor comunitare, susţinând că sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a invocat excepţia lipsei de interes, susţinând că suspendarea executării Deciziei nr. 35/2011 nu generează niciun efect din punct de vedere juridic, întrucât executarea se face în baza actului administrativ fiscal reprezentat de Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 03 octombrie 2011. Cu privire la fondul cauzei, instituţia pârâtă a arătat că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor cazului bine justificat şi a pagubei iminente.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin încheierea din 20 februarie 2012, Curtea de Apel Oradea – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată cererea de suspendare formulată de petenta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Satu Mare în contradictoriu cu intimatul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond, examinând cu prioritate excepţia lipsei de interes, a constatat că reclamanta a înţeles să solicite atât suspendarea executării Deciziei nr. 35/2011, cât şi a Notei de constatare din 03 octombrie 2011, acesta fiind de fapt actul administrativ care poate fi pus în executare.
În ceea ce priveşte fondul cauzei, Curtea a apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile cazului bine justificat şi a pagubei iminente, deoarece, pe de o parte, aspectele învederate de petentă pot fi analizate doar de instanţa învestită cu soluţionarea acţiunii în anulare, întrucât vizează exclusiv fondul litigiului şi nicidecum împrejurări legate de starea de fapt şi de drept ce pot fi invocate în cadrul unei cereri de suspendare, iar pe de altă parte, instituţia reclamantă nu a făcut dovada iminenţei producerii unei pagube.
3. Cererea de recurs
Împotriva încheierii pronunţate de Curtea de apel a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Satu Mare, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi solicitând, în temeiul art. 304 C. proc. civ. coroborat cu prevederile art. 312 alin. (3) C. proc. civ., admiterea recursului şi modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul admiterii cererii de suspendare formulate.
În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă a expus într-o manieră detaliată întregul istoric al cauzei, situaţia de fapt, procedura desfăşurată în faţa autorităţii pârâte, precum şi dispoziţiile legale incidente şi, invocând caracterul neîntemeiat al deciziei atacate, a susţinut că în cauză sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Astfel, în ceea ce priveşte condiţia cazului bine justificat, recurenta-reclamantă susţine că aplicarea sancţiunii pecuniare dispuse de autoritatea intimată are un impact negativ major asupra interesului public şi provoacă o gravă perturbare în activitatea proprie, devenind obligatorie reducerea bugetelor alocate altor proiecte de investiţii prognozate pentru anul 2012.
Sub aspectul condiţiei referitoare la prevenirea unei pagube iminente, recurenta apreciază că aplicarea unei sancţiuni pecuniare în sarcina sa îi creează un prejudiciu material considerabil.
Prin răspunsul la întâmpinarea formulată de instituţia intimată, recurenta precizează faptul că, ulterior formulării recursului, Curtea de Apel Oradea, prin sentinţa pronunţată la data de 21 mai 2012 în dosarul nr. 656/35/2011, a dispus anularea în tot a actelor administrative atacate şi obligarea intimatei din prezenta cauză la plata cheltuielilor de judecată.
4. Hotărârea instanţei de recurs
Analizând cauza, prin prisma motivelor şi criticilor invocate de recurentă, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare:
Obiectul cererii de suspendare formulate în condiţiile art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, îl constituie Decizia nr. 35/2011 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, decizie prin care a fost respinsă contestaţia formulată împotriva Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare privind contractul de finanţare din 11 aprilie 2009.
Potrivit dispoziţiilor art. 14 din Legea contenciosului administrativ, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în condiţiile art. 7 a autorităţii publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral.
Rezultă din textul de lege mai sus invocat, că pentru a se putea dispune măsura suspendării, trebuie întrunite cumulativ cele două condiţii prevăzute explicit: cazul bine justificat şi respectiv, paguba iminentă.
În cauza dedusă judecăţii, recurenta-reclamantă nu a făcut dovezi din care să rezulte îndeplinirea acestor două condiţii.
Astfel, motivele invocate de recurentă cu privire la cazul bine justificat, vizează numai aspecte legate de legalitatea notei de constatare cu privire la care a fost respinsă contestaţia, aspecte care însă nu pot fi analizate în cadrul cererii de suspendare care reprezintă o măsură provizorie, ci doar odată cu soluţionarea pe fond a cauzei.
Tot astfel, în privinţa existenţei unei pagube iminente, recurenta nu a produs nicio dovadă în susţinerea afirmaţiilor făcute, având în vedere şi cuprinsul Deciziei nr. 35/2011 a cărei suspendare se solicită (respingerea contestaţiei) precum şi Nota de constatare.
În consecinţă, în raport de cele mai sus reţinute şi în baza dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Satu Mare împotriva încheierii din 20 februarie 2011 a Curţii de Apel Oradea – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 iunie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 29/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2925/2012. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
---|