ICCJ. Decizia nr. 3005/2012. Contencios
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3005/2012
Dosar nr. 2568/2/2010
Şedinţa publică de la 14 iunie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul G.N., a solicitat constatarea calităţii acestuia de lucrător al Securităţii, arătând că prin cererea din 17 octombrie 2008, petentul G.S. a solicitat verificarea, sub aspectul constatării calităţii de lucrător al Securităţii, pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea Dosarului nr. I 209610, dosar în care pârâtul figurează la filele X.
În motivarea acţiunii, reclamantul a mai arătat că, din cuprinsul Notei de Constatare nr. S/DI/I/3751/08 decembrie 2009, precum şi al înscrisurilor ataşate în probaţiune, rezultă că pârâtul, având gradul de locotenent major în cadrul I.J.S. Hunedoara, Serviciul Municipal Petroşani, a propus recrutarea unei persoane în calitate de colaborator, ocazie cu care acesta a relatat organelor de Securitate despre "studenţii K.G., D.A., B.M. şi L.T. că ascultă postul de radio <E.L.> din limba maghiară şi fac comentarii eronate cu privire la istoria poporului nostru.", iar prin Nota din data de 24 martie 1983, pârâtul, având acelaşi grad, a dirijat colaboratorul "să ne informeze despre comentariile acestor studenţi ce au fost luaţi în S.I."
Prin întâmpinare, pârâtul a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului motivat de faptul că pârâtul nu a întreprins nici o activitate de instrumentare a dosarului persoanei care a formulat sesizarea C.N.S.A.S., pe fond solicitând respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată, arătând că toate activităţile întreprinse în scopul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu au avut la bază un cadru legal şi niciodată nu au condus la abuzuri ori încălcări şi suprimări de drepturi ori libertăţi fundamentale.
Prin Sentinţa nr. 3813 din 31 mai 2011, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul G.N., ca inadmisibilă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă că excepţia invocată de pârât este întemeiată, cu precizarea că motivele invocate de pârât atrag inadmisibilitatea acţiunii nu lipsa calităţii procesuale active.
Astfel, prima instanţă a constatat că activitatea de verificare a calităţii pârâtului de lucrător al securităţii nu a fost dispusă din oficiu, pârâtul neaflându-se în nici una din situaţiile care permit declanşarea din oficiu a verificării, ci în baza cererii din 17 octombrie 2008 formulată de numitul G.S., persoană urmărită în Dosarul nr. I 209610
S-a mai arătat în considerentele sentinţei atacate că din analiza actelor de la dosar rezultă că nu există identitate între semnătura din Dosarul nr. I 209610 şi celelalte semnături ale pârâtului, iar în ceea ce priveşte nota de la fila Y, aceasta nu este semnată de nici o persoană, neexistând dovezi că ar fi fost solicitată şi primită de pârât, astfel că nu sunt întrunite condiţiile impuse de art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru declanşarea verificării pârâtului sub aspectul calităţii de lucrător al Securităţii.
Împotriva Sentinţei nr. 3813 din 31 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, a formulat recurs reclamantul C.N.S.A.S.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul C.N.S.A.S., susţinând că hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică pentru următoarele motive, respectiv argumente:
În mod greşit instanţa de fond a respins acţiunea pentru considerentul că nu ar fi semnat acte în dosarul întocmit pe numele celui care a cerut verificarea, deşi din cuprinsul notei informative depuse reiese în mod expres faptul că aceasta a fost primită de intimatul G.N.
În drept, motivul de recurs invocat a fost încadrat în prevederile art. 3041 C. proc. civ.
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 stabilirea calităţii de "lucrător al securităţii" presupune îndeplinirea următoarelor condiţii:
1. persoana să aibă calitatea de ofiţer, inclusiv acoperit, sau subofiţer al Securităţii în perioada 1945 - 1989 (condiţie necontestată în speţă);
2. în calitatea sa de ofiţer să fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi fundamentale ale omului.
În cadrul recursului său, C.N.S.A.S. se prevalează de o singură notă informativă care are legătură cu persoana verificată, dar care nu poartă nici o semnătură şi nu conţine nici un indiciu în sensul că ar fi fost cerută sau primită de intimat.
Prin urmare, în mod corect prima instanţă a constatat că numitul G.N. nu a întreprins activităţi în cadrul dosarului S.G., acţiunea C.N.S.A.S. fiind respinsă pentru neîndeplinirea uneia din condiţiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.
În baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de C.N.S.A.S. împotriva Sentinţei nr. 3813 din 31 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 iunie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 2992/2012. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 3008/2012. Contencios. Cetăţenie. Recurs → |
---|